Au vrut să treacă nevăzuți cu sume fabuloase. Banii confiscați vor ajunge în bugetul de stat

Poliția de Frontieră anunță că numărul de descoperiri al banilor nedeclarați este în creștere cu 200% pe Aeroportul Internațional Chișinău, în primele zeci luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, în primele 10 luni ale anului, pe Aeroportul Internațional Chișinău s-au depistat – 695.709 dolari SUA, 435.080 EUR, 50.000 şekeli ISR, 3.100.000 hrivne UKR și 20.000 lire sterline, anunță Poliția de Frontieră.

În cele 22 cazuri de trafic ilicit de bani au fost documentați 12 cetățeni ai Ucrainei, 3 moldoveni, 2 cetățeni din Federația Rusă, 2 cetățeni ai României, 2 cetățeni din Azerbaidjan și câte un cetățean al Tadjikistanului, Armeniei și al Turciei. Astfel, conform procedurilor de control al trecerii frontierei de stat pe sensul de ieșire din Moldova, în timpul prelevării imaginilor, după scanarea bagajelor de mână, erau depistate sumele de bani nedeclarați.

Conform regulamentului, toți cetățenii care intenționează să transporte sume bănești care depășesc pragul valoric de 10.000 de euro, sunt obligați să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova. În caz contrar, persoanele care nu au declarat sunt sancționate contravențional sau penal, după caz, iar diferența nedeclarată poate fi confiscată.

Evidența circulației transfrontaliere a numerarului reprezintă o măsură necesară pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și a infracțiunilor de contrabandă.

#surse nedeclarate #Aeroport #bani confiscati #Politia de frontiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.