Automatizarea - viitorul restaurantelor. Acestea vor fi mai SCUMPE și pline de roboți

La ce vă gândiți atunci când vă imaginați restaurantele viitorului? Lux, chelneri roboți sau altceva? Se pare că pandemia de coronavirus v-a schimba total această industrie. Mai mai puțini chelneri și mai mulți roboți, mâncare mai scumpă și un decalaj imens între restaurantele de lux și cele modeste, așa vor arăta restaurantele viitorului.

Automatizarea restaurantelor este în creștere și aduce beneficii tangibile atât pentru proprietari, personal și clienți, scrie Business Insider.

De exemplu, Flippy este un robot de gătit care lucrează la un castel alb din Indiana. Mașina funcționează 23 de ore pe zi își face treaba cu un risc minim de vărsări și accidentări la locul de muncă și îi ajută ceilalți lucrători să fie mai productivi.

McDonald’s testează în prezent software-ul AI pentru comenzi drive-through. Dave & Buster își extinde sistemul de comandă fără contact. Și Cracker Barrel permite acum clienților să plătească mesele cu o aplicație. Starbucks lansează un sistem automatizat de comandă a inventarului la 1.500 de magazine, a anunțat într-un apel recent de venituri.

„Aproape fiecare american vrea să evite slujbele de fast-food”, a declarat Stephen Klein, CEO al companiei de robotică Hyphen, pentru Insider.

Compania a lansat recent automatizarea care poate face 350 de mese într-o singură oră, înlocuind o întreagă echipă de personal makeline. Sistemul are grijă de munca amețitoare, care a fost mult timp retrogradată lucrătorilor cu salariu minim și le permite oamenilor să își desfășoare o muncă mai profitabilă, a spus Klein pentru Insider.

Roboții pot fi programați pentru a face fiecare masă sau băutură exact așa cum este planificat. Această eficiență economisește bani pentru proprietari, stres pentru lucrători și supărare pentru clienți, a spus Klein.

„Singurul lucru pe care baristii și bucătarii îl au în comun este că vor totul perfect”, a spus el. „Vor ca rețeta să fie urmată rând cu rând până la gram … indiferent dacă este vorba de un espresso sau de orice masă”.

#automatizare #scump #lux #roboti #viitor #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt oferte au fost depuse pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț – Iași – Ungheni, contract care prevede și realizarea a aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. La procedură participă companii din România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania, Turcia și Ucraina.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România gestionează licitația pentru tronsonul 4, cuprins între DN24, în zona Iași, și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Sectorul are o lungime de 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a contractului este de 4,7 miliarde de lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene prin programul Security Action for Europe (SAFE). Durata totală de realizare este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Proiectul include lucrări de infrastructură complexe, printre care 14 poduri și pasaje, două tunele — cel mai lung având circa 1.760 de metri — și două noduri rutiere, unul de perspectivă cu drum de legătură spre viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.

CNIR precizează că va acorda punctaj suplimentar constructorului care își asumă finalizarea în cel mult 18 luni a segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni. Elementul de noutate al contractului este segmentul de autostradă care va fi construit dincolo de Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, de partea română. „Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Proiectul este corelat și cu dezvoltarea unui hub logistic multimodal la stația Berești, în raionul Ungheni, pe un teren de 18 hectare. Acesta este gândit ca un punct strategic la frontiera estică a Uniunii Europene, cu acces la rețeaua TEN-T, la infrastructura feroviară cu ecartament european și larg și la coridoarele de transport Centru–Nord.