Unii după gratii, alții în arest la domiciliu! Decizia magistraților în privința celor 18 figuranți în dosarul IPOT

Procurorii anticorupție au reușit să obțină măsuri preventive pentru cei 18 figuranți, învinuiți în dosarul inițiat pe faptul abuzului de serviciu, coruperii pasive, coruperii active și traficului de influență de la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT).

Astfel, potrivit Procuraturii, vicedirectorul IPOT împreună cu un subaltern au primit câte 30 de zile de arest preventiv, iar alți doi colegi ai acestora – câte 20 de zile de arest preventiv.

Ceilalți 13 figuranți au fost plasați în arest la domiciliu pentru o lună, iar o persoană fizică a fost liberată provizoriu sub control judiciar.

Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, anunță PG.

Învinuiții au fost reținuți la începutul acestei săptămâni ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate de procurorii anticorupție și CNA în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate. În urma respectivelor acțiuni, de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

O parte dintre persoanele reținute și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Acest proces penal a fost inițiat la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro.

În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

#procuratura #dosar #arest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Carlos Ghosn vrea să clarifice lucrurile în memoriile sale ce urmează să fi publicate săptămâna aceasta: nu mai este acţionar la constructorul auto japonez Nissan Motor Co. şi este nerăbdător să îşi vândă participaţia pe care o deţine la grupul auto francez Renault SA, transmite Bloomberg.

Fostul CEO al alianţei Renault-Nissan, un fugar urmărit de justiţia japoneză, a devenit mai pesimist cu privire la perspectivele alianţei în ultimele 11 luni care au trecut de la publicarea primei sale cărţi în limba franceză. Într-un capitol ce acoperă pachetul său salarial, Ghosn susţine că a dovedit loialitate şi încredere în companiile pe care le-a condus prin faptul că a păstrat acţiunile pe care le deţinea şi după arestarea sa în luna noiembrie 2018, scrie Agerpres.

“Nu mai sunt acţionar la Nissan, mulţumesc lui Dumnezeu”, a spus Ghosn într-un interviu realizat la Beirut, oraşul unde trăieşte după ce a fugit din Japonia la finele lui 2019 pentru a evita un proces în care este acuzat de diverse nereguli financiare.

Alianţa Renault-Nissan, înfiinţată în 1999 când Carlos Ghosn a fost trimis de Renault să salveze Nissan, care la acea dată era în pragul falimentului, este “condamnată” din cauza luptelor interne pentru putere, susţine fostul preşedinte director general.

Ghosn a precizat că mai are o participaţie la Renault via acţiunile pe care Guvernul francez le-a sechestrat în cadrul unei investigaţii în derulare privind rezidenţa fiscală.

“Nu fac acest lucru pentru că nu am încredere în echipa managerială. Este pentru că nu am altă alegere”, precizează Ghosn.

Valoarea de piaţă combinată a celor două companii a scăzut cu aproape 30 de miliarde de dolari după arestarea lui Carlos Ghosn. Nissan a înregistrat doi ani consecutivi de pierderi şi anul trecut a prezentat un plan de relansare care presupune închiderea unor linii de producţie şi sacrificarea cotei de piaţă pentru profitabilitate. La rândul său Renault a luat şi el măsuri drastice după plecarea lui Ghosn, eliminând mii de locuri de muncă şi reducând capacitatea de producţie după ce anul trecut a înregistrat pierderi record.

#Carlos Ghosn #Renault #actiuni