Autoritățile alocă 60 de milioane pentru calea ferată a lui Voronin, înghițită de alunecările de teren

Comisia Situații Excepționale alocă 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august anul trecut.

„Banii urmează să fie alocați Ministerului Infrastructurii, care îi va transfera CFM-ului pentru realizarea lucrărilor”, a declarat șeful serviciului de presă de la Guvern, Daniel Vodă.

Calea ferată Cahul – Giurgiulești a fost afectată de alunecările de teren, respectiv a fost suspendată circulația trenurilor. „Linia ferată a fost construită aiurea că nu s-a ținut cont de geodezia terenului”, declarau autoritățile la acea vreme.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cale ferata #CFM #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încercând să iasă din cea mai severă criză din decenii, Egiptul şi-a scos active de mare valoare la vânzare, iar marile puteri din regiunea Golfului îşi scot cecurile. În ultimele nouă luni, vizitatori importanţi din Arabia Saudită şi Qatar, cât şi din UAE, au fost zărite în Egipt. Stând pe munţi de cash de pe urma vânzărilor masive de petrol şi gaze, delegaţiile au în vizor investiţii majore.
Fondul suveran din Abu Dhabi ADQ a achiziţionat recent o participaţie de 40%, evaluată la 882,5 milioane de dolari într-o firmă egipteană care la rândul său a cumpărat deţineri ale guvernului aflat în criză de cash în cadrul a şapte hoteluri, considerate bijuterii ale sectorului egiptean al ospitalităţii.

În februarie, ADQ a anunţat şi o investiţie de 35 miliarde de dolari în Egipt ce include drepturile de transformare a oraşului Ras El-Hekma. Este cea mai mare tranzacţie din istoria Egiptului, iar Cairo a primit cashul în câteva zile, salvându-i economia.

Finanţarea a ajutat Egiptul să pună în acţiune o mult-aşteptată devalorizare monetară, văzută drept vitală pentru refacerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi fonduri. În februarie 2023, autorităţile din Egipt au listat peste 30 de companii în legătură cu care investitorii puteau depune oferte pentru participaţii, în sectoare ca cel financiar, petrolier, imobiliar şi portuar. Iniţial, UAE a fost singurul stat arab care a investit consistent.

Arabia Saudită se luptă cu UAE pentru putere în regiune, dar nu a acţionat decât după tranzacţia de 35 miliarde de dolari încheiată de UAE.

La rândul său, fondul suveran din Qatar poartă discuţii pentru achiziţia participaţiei deţinute de guvernul egiptean în operatorul mobil Vodafone Egypt Telecommunications SAE.

Brandul de benzinării Wataniya Petroleum este de asemenea parţial de vânzare, iar tranzacţia ar fi una majoră, marcând prima privatizare a unei companii deţinute de puternica armată egipteană. În diverse etape, Petromin Corp. din Arabia Saudită şi Abu Dhabi National Oil s-au arătat interesate de acest active.

Autorităţile au sugerat că şi alte active deţinute de companii aflate sub controlul armatei ar putea fi scoase la vânzare, un pas care ar duce la îndeplinire cerinţele FMI şi Băncii Mondiale de reducere a controlului statului asupra companiilor. Şi China se luptă pentru influenţă în regiune făcând afaceri în Egipt.

Peste 1.500 de companii chineze sunt înregistrate în Egipt. Peste 140 dintre acesteau au investit în această ţară. În 2022, majoritatea investiţiilor au mers către proiecte industriale, urmate de construcţii şi servicii.

De exemplu, compania chineză CSCEC a contribuit la accelerarea procesului de modernizare a Egiptului prin construirea unui district de business cu 20 de turnuri în noua capitală administrativă a ţării.

În perioada 2017-2022, investiţiile chineze în Egipt au avansat cu 317%. În aceeaşi perioadă, investiţiile americane în Egipt au scăzut cu 31%. În această perioadă, comerţul dintre Egipt şi China a înregistrat o creştere fără precedent. Drept urmare, China a devenit cel mai mare partener comercial al Egiptului timp de opt ani consecutiv.