Comisioanele aplicate de bănci la plata cu cardul

Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova pentru tranzacțiile efectuate cu cardurile proprii prezintă variații semnificative. În funcție de tipul cardului și originea sa, aceste comisioane variază între 1.5% și 3% din valoarea tranzacției.

Potrivit analizei, comercianții care utilizează cardurile emise de alte bănci din Republica Moldova sunt supuși unor comisioane cuprinse între 1.8% și 2.5%, în timp ce pentru plățile efectuate cu carduri emise în străinătate se percep comisioane în intervalul 2.5% – 3%. În plus, comisioanele pentru tranzacțiile efectuate în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale.

Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost distribuită astfel: 39% din valoarea totală în rețeaua proprie a băncilor, 43% cu carduri emise în Republica Moldova în rețeaua altor bănci din țară și 17% cu carduri emise în străinătate.

Expert-Grup sublinia anterior că băncile au posibilitatea să ajusteze individual comisioanele în direcția scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic înregistrează volume mari de tranzacții fără numerar sau este parte din programe speciale de loialitate și cashback. Totodată, comisioanele pot crește în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Recent, Banca Națională a Moldovei (BNM) a luat măsuri pentru a reduce costurile asociate tranzacțiilor cu cardurile de plată. BNM a decis să plafoneze comisioanele interbancare percepute la operațiunile cu cardul, având ca rezultat o scădere a costurilor pentru agenții economici și consumatori. Această măsură se va implementa în trei etape pe o perioadă de doi ani, reducându-se astfel comisioanele interbancare de la 1.6% și 2.5% la 0.5% – 0.6%. Totodată, BNM intenționează să stimuleze competiția pe piața cardurilor de plată și să asigure transparența tarifelor aplicate de furnizorii de servicii de plată (PSP).

Această decizie ar putea aduce beneficii semnificative atât pentru agenții economici, cât și pentru consumatorii finali, prin reducerea costurilor asociate tranzacțiilor cu cardurile de plată.

Profiturile excepționale ale băncilor din UE sunt taxate

Italia este cel mai recent caz al unei ţări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, obţinute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci, transmite Reuters.

Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comisioane #carduri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.