Autoritățile cheltuie mai mult decât adună. Care sunt sursele de finanțare a deficitului bugetar pentru anul 2022

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat, astăzi, de deputați, în prima lectură, cu 57 de voturi.

Potrivit PROIECTULUI, veniturile la bugetul de stat vor constitui, în anul viitor, 50,1 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de anul curent. Cheltuielile totale sunt estimate la 65,2 miliarde de lei, mai mult cu 13,1% comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 15,1 miliarde de lei.

Majorarea veniturilor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe.

La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.

Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public).

Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 va fi 103,3 miliarde de lei și nu va depăși 40,4% din PIB.

Totodată, pentru 2022 Guvernul prognozează o creștere economică cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.

Proiectul legii bugetului de stat urmează a fi votat în lectură finală.

#votat #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pregătește o reformă a Serviciului Antigrindină, care presupune automatizarea completă a sistemelor de lansare a rachetelor și utilizarea inteligenței artificiale pentru gestionarea acestora. Noua tehnologie ar urma să permită operarea instalațiilor de la distanță, prin intermediul unor programe informatice, ceea ce va reduce necesarul de personal, a declarat ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu.

Potrivit oficialului, în prezent, aproape toate instalațiile de lansare a rachetelor antigrindină din Republica Moldova sunt operate manual, iar un singur sistem permite o automatizare limitată.

„Pentru moment, în Republica Moldova este doar un sistem care poate fi limitat automatizat. În rest, toate sunt manuale”, a explicat Osmochescu.

Ministrul susține că implementarea tehnologiilor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale, ar permite gestionarea centralizată și de la distanță a întregii infrastructuri antigrindină, fără necesitatea prezenței unui număr mare de angajați la fiecare punct de lansare.

„Dacă implementăm reforma de eficiență și automatizare completă a sistemelor de lansare, noi putem opera, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, dar în special de la distanță, prin software, toate sistemele de lansare”, a declarat ministrul Agriculturii.

Una dintre consecințele reformei ar fi reducerea numărului de angajați ai Serviciului Antigrindină de la aproximativ 1.000 în prezent la doar 70 de persoane.

Osmochescu a precizat că o asemenea reducere a personalului ar fi posibilă numai după automatizarea integrală a instalațiilor de lansare, proces care ar schimba fundamental modul de funcționare a serviciului.

Anterior, ministrul Agriculturii a anunțat că modernizarea sistemului antigrindină ar necesita o investiție de aproximativ 9 milioane de euro. Autoritățile urmăresc înlocuirea mecanismelor manuale cu tehnologii automatizate și reducerea costurilor de funcționare.

Totodată, Ministerul Agriculturii examinează posibilitatea lansării producției de rachete antigrindină în Republica Moldova, în parteneriat cu un investitor străin, începând cu anul 2027.