Durleșteanu dă de pământ cu Budianschi: Sunteți un pic finanțist, risk, debt manager și tranzacționist

Fosta ministră a Finanțelor, Marina Durleșteanu s-a arătat nemulțumită de decizia ministrului de Finanțe, Dumitru Budianschi că a alocat 1,4 miliarde de lei Energocomului pentru ca aceasta să soluționeze deficitul de ccash flow a companiei Moldovagaz.

Am ascultat discursul d-voastră de astăzi în plenul Parlamentului și am înțeles că sunteți un pic finanțist, un pic risk manager, un pic specialist în „debt management” și tranzacționist. Este jalnic să privești cum explicați tranzacția de majorare a capitalului în SA Energocom cu suma de 1,4 mlrd.lei pentru acoperirea deficitului de lichiditate a Moldovagaz, în scopul închiderii găurii de plăti către Gazprom”, a comentat Mariana Durleșteanu.

Fosta ministră de Finanțe susține că alocarea celor 1,4 miliarde de lei este un precedent periculos.

Dvs afirmați că Energocom este implicat în tranzacție pentru a rezolva problema de „cash flow” la Moldovagaz. Energocom urmează, ulterior, să încaseze de la Termoelectrica această creanță incertă. Iar la sfârșit de discurs, ați menționat că banii nu au fost transferați la Termoelectrica pe motiv că nu există siguranță dacă banii vor fi încasați de Moldovagaz. Datoriile Termoelectrica către Moldovagaz sunt „datorii incerte” și folosiți Energocom, prin majorare de capital, ca ulterior tot ce NU se va încasa se va „UITA”!”, a mai spus Durleșteanu.

Parlamentul a aprobat astăzi modificare bugetului pentru anul 2021. A fost majorat cu 1,4 miliarde de lei capitalul Enrgocom care urmează să achite datoria la gaz a companiei Termoelectrica.

#Budianschi #datorie #Durlesteanu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi