Autoritățile separatiste, în corzi. Solii de la Inter RAO în vizită la Tiraspol să „descâlcească” criza energetică

Grupul rusesc Inter RAO, care controlează Centrala de la Cuciurgan, îngrijorat de situația de pe piața energetică din regiunea stângă a Nistrului, și-a trimis doi reprezentanți la Tiraspol pentru a vedea cum stau lucrurile. Este vorba de Maxim Sergheev , directorul Inter RAO și consilierul acestuia Maxim Makarțov.

Situația pe piața energetică din Transnistria s-a înrăutățit în octombrie – inițial în sectorul gazelor. Din cauza neîndeplinirii de către Moldova a obligațiilor de plată pentru gazul rusesc consumat, au apărut probleme în sectorul energetic. Ele afectează și Transnistria, întrucât Centrala de la Cuciurgan este un nod energetic care asigură cu curent electric locuitorii noștri, dar și pe cei din alte state”.

Liderul separatist, le-a dat asigurări celor de la Inter RAO că va este gata să soluționeze problemele cu pierderi minime pentru holdingul rusesc.

Directorul de Inter RAO, care este și membru în Consiliul de Administrație al Centralei de la Cuciurgan, a declarat că situația creată este una complicată și că holdingul energetic este focusat relațiile constructive și rezolvarea în comun a problemelor.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei. Într-un final, Chișinăul a reușit să stingă datoria pentru gaz prin cesionarea datoriei Termoelectrica față de Moldovagaz către Energocom.

Centrala de la Cuciurgan are instalată puterea de 2520 MW. Prima etapă a Moldavskaia GRES a fost pusă în funcțiune în 1964. Centrala electrică este formată din 12 unități electrice și funcționează pe trei tipuri de combustibil: cărbune, gaz și păcură.

Autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

Locuitorii din stânga Nistrului achită tarife derizorii pentru gazul și energia consumată care nu acoperă costul resurselor energetice livrate. Cert e că nici acești bani nu ajung la furnizori

Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

#ciuciurgan #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.