Firma de social media a lui Trump strânge 1 miliard de dolari de la investitori

Noua firmă de social media a lui Donald Trump a anunţat că a strâns 1 miliard de dolari de la investitori, înainte de listarea planificată la bursă, relatează BBC, citat de Ziarul Financiar.

Grupul Trump Media & Technology Group lucrează pentru a lansa o aplicaţie de social media numită Truth Social la începutul anului viitor.

Aceasta vine în contextul în care Trump nu are acces pe Twitter şi Facebook în urma atacului asupra Capitoliului din ianuarie.

„Un miliard de dolari trimite un mesaj important către Big Tech că cenzura şi discriminarea politică trebuie să înceteze”, a declarat grupul. „Pe măsură ce bilanţul nostru se extinde, Trump Media & Technology Group va fi într-o poziţie mai puternică pentru a lupta împotriva tiraniei Big Tech.”

Trump a anunţat planul de a lansa Truth Social la începutul acestui an, spunând că va permite conversaţii „fără discriminare pe baza ideologiei politice”.

Grupul Trump Media & Technology Group a încheiat un parteneriat cu Digital World Acquisition, pentru această afacere.

Sâmbătă, companiile au declarat că au strâns 1 miliard de dolari de la „un grup divers de investitori instituţionali”, fără a dezvălui cine sunt aceştia. Potrivit rapoartelor, compania de social media este evaluată acum la aproape 4 miliarde de dolari.

Anunţul subliniază capacitatea fostului preşedinte american de a atrage un sprijin financiar puternic, în ciuda controverselor din jurul perioadei în care a fost la conducerea SUA.

Trump a fost interzis pe principalele platforme de socializare după atacul din 6 ianuarie comis de susţinătorii săi asupra Capitoliului din Washington. Acesta a avut loc după ce Trump a făcut afirmaţii, fără dovezi, privind o fraudă generalizată în alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Multe firme de pe Wall Street au refuzat oportunitatea de a investi în noua afacere a fostului preşedinte, potrivit Reuters. Dar unele fonduri speculative, firme de investiţii familiale şi persoane fizice cu averi mari au susţinut-o.

Trump avea 89 de milioane de urmăritori pe Twitter, 33 de milioane pe Facebook şi 24,5 milioane pe Instagram în momentul în care a fost blocat, potrivit unei prezentări de pe site-ul companiei sale.

Trump a oferit în mod repetat indicii că ar putea candida din nou la preşedinţie în 2024.

Truth Social este programată pentru o lansare în primul trimestru al anului 2022. Este prima din cele trei etape ale planului Trump Media, urmată de un serviciu de abonament video la cerere numit TMTG+, care va cuprinde divertisment, ştiri şi podcasturi, potrivit comunicatului de presă.

#retea #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.