Avalanșă la importuri: Lintea adusă în Moldova surclasează exporturile cu 308%

Între 2020 și iunie 2024, din Republica Moldova au fost exportate 428 de tone de linte, în valoare totală de 9.502.203 lei. Exportul de linte a început să fie realizat de companiile moldovenești abia în acest an, iar în prima jumătate a anului 2024, au fost exportate 216 tone, adică jumătate din volumul exportat în întreaga perioadă analizată. În 2022, nu a fost înregistrat niciun export de linte.

„Trei țări au dominat exporturile de linte din Moldova, reprezentând peste 86% din volumul total, iar Olanda a fost principala destinație, cu 55% din exporturi. Aproximativ 90% (215 tone) din volumul exportat în prima jumătate a anului curent au fost livrate în Olanda. În această perioadă, doar 10 companii moldovenești au fost implicate în operațiuni de export de linte, dintre care PROGRAIN ORGANIC SRL a fost liderul, realizând 55% din totalul exporturilor”, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

Pe de altă parte, importul de linte în Moldova a fost constant și semnificativ mai mare decât exportul. În perioada analizată, Moldova a importat 1.744 de tone de linte, în valoare de 35.370.401 lei, cu un preț mediu de import de 43.405 lei pe tonă. Lintea a fost importată din 14 țări, cu Turcia, Ucraina și Kazahstan dominând piața, reprezentând împreună 88% din importuri.

În perioada analizată, 68 de companii străine au exportat linte în Moldova, cu 43 de companii moldovenești implicate în achizițiile externe. Zece dintre acestea au realizat 97% din importurile totale.

În concluzie, importurile de linte au depășit exporturile cu 1.317 tone, sau 308%. În termeni valorici, importurile au fost de 3,7 ori mai mari decât exporturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vacanțele peste hotare îi costă tot mai mult pe moldoveni. Prețurile pachetelor turistice internaționale au crescut cu 22,88% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit Raportului asupra inflației din noiembrie, publicat de Banca Națională a Moldovei (BNM). Scumpirea serviciilor turistice a devenit unul dintre factorii care mențin presiunile inflaționiste în economie.

Potrivit băncii centrale, majorarea prețurilor la vacanțele organizate peste hotare a contribuit la creșterea costurilor din categoria „recreere și cultură”, una dintre componentele inflației de bază.

Astfel, moldovenii care aleg pachete turistice internaționale se confruntă cu prețuri mai mari decât în urmă cu un an, într-un context în care și alte servicii continuă să se scumpească.

Datele BNM arată că, în trimestrul III 2026, rata medie anuală a inflației de bază a constituit 5,43%, în creștere cu 0,27 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Deși inflația de bază a avut o evoluție relativ stabilă, anumite categorii de servicii au înregistrat majorări de prețuri mult peste media generală.

Pe lângă pachetele turistice, BNM a identificat scumpiri și pe piața imobiliară. În septembrie, chiriile apartamentelor au crescut cu 19,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile de întreținere și administrare a clădirilor colective s-au majorat cu 22,65%.

Totodată, serviciile de alimentație publică au înregistrat o creștere anuală a prețurilor de 9,63%, ceea ce indică presiuni asupra cheltuielilor populației pentru servicii.

La nivelul întregii economii, inflația anuală a accelerat de la 6,34% în iulie la 6,96% în august și 8,6% în septembrie 2026, depășind limita superioară a intervalului-țintă urmărit de Banca Națională.

În raportul din noiembrie, BNM avertizează că presiunile inflaționiste vor persista în perioada următoare, în special pe fondul prețurilor ridicate la resursele energetice și al ajustărilor tarifare.

Potrivit prognozei băncii centrale, inflația anuală ar urma să atingă nivelul maxim spre sfârșitul anului 2026, urmând să se tempereze treptat în 2027.