Averea lui Andrei Spînu. Conturi pline, dividende și acțiuni la Airbus, Boeing, Apple și Microsoft

Andrei Spînu a obținut pe parcursul anului 2023, din funcția de ministru al Infrastructurii, un salariu de peste 395,2 de mii de lei, iar de la Președinție 140,2 mii de lei. Dividendele de la WUPP LTD, companie de traducere, au însumat 184 mii de lei, arată datele declarației pe venit.

Oficialul are în proprietate un apartament cu o cotă parte de 100% și o casă unde deține 50%. Valoarea apartamentului este de 102 mii de euro, iar casa – 472 mii de lei. Spînu deține în proprietate patru loturi de terenuri agricole și un teren intravilan.

Totodată, acesta mai indică în declarația sa de avere și interese personale un autoturism/VW Tiguan fabricat în anul 2019 și pe care l-a dobândit în 2020, în valoare de 27 de mii de dolari, precum și un Autoturism/Audi Q5 fabricat în anul 2014, pe care l-a dobândit în anul 2017 și care valoarează 380 de mii de lei.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 11 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova și România. Cele mai multe sume de bani le păstrează la ING România – 30,6 mii euro și 66,4 mii RON.

Oficialul a mai indicat în declarație cote-părți de 1,25% din Bloombrain OU cu valoare de 50 000 euro și cote-părți de 100% din: S.R.L NOMASVELLO M (Chișinău) – cu valoare de cumpărare de 500 lei, Wupp Ltd. (Marea Britanie) – cu valoare de 1000 de dolari și OneTwoStart Ltd (Hong Hong) – 10 000 HKD.

De asemenea, ministrul Spînu mai indică și acțiuni la Airbus cu o valoare de 445 euro , Boeing – 659 USD, Apple – 559 USD și Microsoft – 1084 USD.

La capitolul cheltuieli, ministrul Infrastructurii a cheltuit 35 de mii de euro pentru „turism/tratament”, 5000 de euro pentru servicii educaționale, dar și instalarea panourilor solare în sumă de 237,2 mii de lei. Pentru reparțaia casei a cheltuit 62,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.