Avertisment! Prețurile cresc mai lent, însă viața nu devine mai ieftină

Rata anuală a inflației în Republica Moldova a ajuns la 6,8% în luna mai 2026, ceea ce indică o temperare a ritmului de creștere a prețurilor comparativ cu anii precedenți. Cu toate acestea, nivelul actual al inflației continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, consideră economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit acestuia, datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că inflația nu mai are caracterul agresiv din perioadele anterioare, însă rămâne peste nivelul care ar oferi un confort real populației.

„Datele BNS pentru luna mai 2026 arată o creștere anuală a prețurilor de 6,8%. Este un semnal că inflația nu mai are ritmul agresiv din anii trecuți, însă rămâne peste nivelul care ar oferi confort real pentru noi”, a declarat economistul.

Marin Gospodarenco atrage atenția că cele mai mari presiuni asupra consumatorilor continuă să vină din partea produselor și serviciilor utilizate zilnic, precum alimentele, transportul, carburanții și serviciile prestate populației.

În opinia sa, chiar dacă indicatorul general al inflației pare să se stabilizeze, multe gospodării continuă să resimtă efectele scumpirilor asupra puterii de cumpărare.

Economistul subliniază că evoluțiile din următoarele luni trebuie privite cu prudență. Deși Banca Națională a Moldovei estimează o reducere graduală a inflației pe parcursul anului, cea mai recentă prognoză a instituției a fost revizuită în creștere pentru aproape întreaga perioadă analizată.

„Este important de înțeles că scăderea inflației nu înseamnă automat scăderea prețurilor, ci doar faptul că acestea cresc mai lent”, a explicat Gospodarenco.

Potrivit expertului, principala provocare pentru populație rămâne menținerea puterii de cumpărare, întrucât chiar și o inflație stabilizată în intervalul 7–9% continuă să afecteze costul vieții.

„Discuția despre inflație nu trebuie redusă doar la indicatori statistici, ci trebuie legată de puterea reală de cumpărare”, consideră economistul.

Marin Gospodarenco estimează că inflația va putea reveni la niveluri mai confortabile doar în condițiile în care se vor reduce presiunile venite din sectorul energetic, transporturi, alimente și servicii.

„Până atunci, vom simți în continuare că viața rămâne scumpă, chiar dacă ritmul scumpirilor încetinește”, a concluzionat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.