Avertismentul ONU după bombardamentele de la centrala nucleară Zaporojie: ”Nu vă jucați cu focul!”

Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, aflată sub controlul Rusiei, a fost zguduită de bombardamente duminică, atrăgând condamnări din partea organismului ONU de supraveghere nucleară, care a avertizat că astfel de atacuri riscă să producă o catastrofă nucleară majoră, relatează Reuters.

Peste o duzină de explozii au zguduit cea mai mare centrală nucleară din Europa sâmbătă seară şi duminică, a declarat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru bombardarea obiectivului, notează Reuters.

„Veştile de ieri de la echipa noastră şi de azi dimineaţă sunt extrem de tulburătoare”, a spus Rafael Grossi, şeful AIEA, a cărui echipă pe teren a anunţat pagube la unele clădiri, sisteme şi echipamente ale centralei atomo-electrice.

„Explozii s-au produs în locul acestei mari centrale nucleare, ceea ce este complet inacceptabil. Oricine se află în spatele lor trebuie să le pună capăt imediat. După cum am mai spus-o de multe ori înainte, nu vă jucaţi cu focul!”, a adăugat el.

Bombardarea repetată a centralei din Ucraina, pe care Rusia a luat-o sub control la scurt timp după invazia ei din februarie, stârneşte îngrijorări asupra posibilităţii producerii unui accident major la doar 500 km de locul celui mai grav accident nuclear din lume, dezastrul de la Cernobâl din 1986.

Centrala nucleară Zaporojie furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei înainte de invazia Rusiei la 24 februarie şi a fost forţată să opereze pe generatoare de rezervă de mai multe ori. Ea are şase reactoare de concepţie sovietică VVER-1000 V-320 răcite şi moderate cu apă şi care conţin uraniu 235.

Reactoarele sunt închise, dar există riscul supraîncălzirii combustibilului nuclear dacă electricitatea pentru sistemele de răcire este întreruptă. Bombardamentele au rupt în mod repetat liniile electrice.

Atât Kievul, cât şi Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei ce riscă un accident nuclear în mai multe rânduri în timpul conflictului. Ele s-au acuzat din nou duminică, mai notează Reuters.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Ucraina că a tras obuze către liniile electrice ce alimentează centrala, în timp ce agenţia oficială de presă TASS a raportat că unele dintre depozitele sitului au fost lovite de bombardamentele ucrainene, citând un oficial al operatorului rus de energie nucleară Rosenergoatom.

„Au bombardat nu doar ieri, ci şi astăzi, şi bombardează chiar acum”, a spus Renat Karceaa, consilier al CEO Rosenergoatom, adăugând că orice atac de artilerie asupra obiectivului reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei nucleare.

Potrivit lui Karceaa, obuzele au fost trase în apropierea unei instalaţii de depozitare a deşeurilor nucleare uscate şi unei clădiri pentru combustibil nuclear uzat proaspăt, dar că nu au fost detectate emisii radioactive în prezent, potrivit TASS.

La rândul ei, compania de energie nucleară a Ucrainei, Energoatom, a acuzat armata rusă că a bombardat centrala şi a spus că există cel puţin 12 lovituri asupra infrastructurii.
Potrivit Energoatom, citată de Reuters, Rusia a vizat infrastructura necesară repornirii unor părţi ale centralei în încercarea de a limita în continuare alimentarea cu energie electrică a Ucrainei.

#Zaporojie #centrala #risc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.