Poza zilei! Maia Sandu alături de Emanuel Macron, în zbor spre Paris

20 Nov. 2022, 19:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Nov. 2022, 19:29 // Actual //  bani.md

Prședintele Republiciioldova, Maia Sandu participă la cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova care se va desfăşura duminică şi luni la Paris şi va fi co-prezidată de România, Franţa şi Germania. La eveniment, delegaţia Republicii Moldova va fi condusă de preşedinta Maia Sandu şi vor participa mai mulţi membri ai Guvernului de la Chişinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform) este o iniţiativă a României, Germaniei şi Franţei, care urmăreşte generarea de asistenţă imediată politică, financiară şi materială, precum şi de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene, a ţărilor G7, a instituţiilor financiare internaţionale şi organizaţiilor internaţionale, precum şi a altor parteneri de dezvoltare. Potrivit site-ului Guvernului de la Chişinău, scopul organizării Conferinţelor este de a mobiliza, concentra şi coordona sprijinul politic, tehnic şi financiar al ţărilor dezvoltate pentru Republica Moldova.

Prima ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc la Berlin pe 5 aprilie 2022, iar cea de-a doua – la Bucureşti, pe 15 iulie.
Miniştrii de externe ai României şi Republicii Moldova, Bogdan Aurescu, respectiv Nicu Popescu, au avut o convorbire telefonică în timpul căreia au discutat despre pregătirea celei de-a treia conferinţe a donatorilor, găzduită de Franţa.

„Ne-am coordonat pe subiectul priorităţilor de cooperare a reuniunii de la Paris, în special cele care vizează proiectele de infrastructură, transport şi securitatea energetică”, a detaliat Nicu Popescu citat într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

De asemenea, în contextul participării României şi Republicii Moldova la Sommetul Francofoniei, desfăşurat sâmbătă la Djerba, Tunisia, cei doi miniştri s-au referit în timpul convorbirii telefonice la sincronizarea poziţiilor comune ale celor două ţări în adoptarea declaraţiilor finale ale acestuia. ”Ataşamentul faţă de limba franceză este o altă legătură strânsă între Chişinău şi Bucureşti”, a subliniat ministrul de externe Nicu Popescu, conform aceluiaşi comunicat de presă.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.