Bâlbâiala Guvernului la scandalul medicilor de la Ambulanță: Tehnică de manipulare care induce lumea în eroare

Ministerul Sănătății monitorizează situația și urmează să vină cu mai multe detalii la acest subiect. Asfel a comentat Guvernul problema medicilor de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), acolo unde 40 de angajați riscă să fie dați afară.

„Cu siguranță colegii de la Ministerul Sănătății, responsabili de acest domeniu, ar putea să ofere punctual detalii pe cazul în speță. Cert este că corespondența care a apare în spațiul public cu titluri de genul șocant, scandal, nu neapărat corespunde cu realitatea la zi. Deseori în proiectele de reorganizare și în proiectele de reformă care vizează anumite instituții există mai multe tabere care preferă să comunice într-un fel sau altul. La momentul de față nu aș putea să dau un comentariu direct pe problematica invocată. Cert este că Ministerul Sănătății monitorizează și a fost o comunicare din partea doamnei ministru la acest subiect, monitorizează cu atenție aceste subiecte, teme. Îngrijorările care sunt din partea unui grup de cetățeni, în cazul în care ele vor fi pertinente, vor fi examinate conform cadrului legal, or transmiterea în spațiul public a unor corespondențe, fără a oferi un context general, este și asta o tehnică de manipulare care poate să inducă lumea în eroare”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, scrie realitatea.md.

Amintim că șeful Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

Sindicatele au venit deja cu un răspuns prin care au precizat că sistemul de sănătate se confruntă cu o criză de specialiști, iar persoanele care se regăsesc în lista de concediere au o reputație ireproșabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conducerea CNAMUP a explicat, într-un răspuns oficial pentru redacția Realitatea.md, de ce vrea să demită 40 de angajați medicali, ajunși la vârsta de pensionare, în timp ce sistemul medical se confruntă cu o criză acută.

Între timp, colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

#medici #scandal #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.