Banca Mondială avertizează: prețurile la materii prime ar putea exploda cu 16% în 2026

Banca Mondială anticipează o creștere puternică a prețurilor la materii prime în 2026, care ar putea atinge cele mai ridicate niveluri din 2022, pe fondul tensiunilor geopolitice și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare, relatează Bloomberg.

Potrivit raportului, prețurile globale la mărfuri ar putea crește cu aproximativ 16%, în contextul războiului din Iran și al întreruperilor livrărilor de petrol, metale și îngrășăminte.

Segmentul energetic ar urma să înregistreze cele mai mari scumpiri, de circa 24%, iar petrolul de tip Brent crude oil ar putea ajunge la un preț mediu de 86 de dolari pe baril, mult peste estimarea anterioară de 60 de dolari.

În același timp, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu până la 31%, ceea ce ridică riscuri majore pentru producția agricolă și securitatea alimentară la nivel global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul 27 din 83 în clasamentul țărilor cu datorii către Fondul Monetar Internațional, cu aproximativ 1,016 miliarde de dolari, adică în jur de 4,6% din PIB. Țara este poziționată între Benin, care are circa 1,163 miliarde de dolari, și Madagascar, cu aproximativ 988 de milioane.

Datele provin dintr-o analiză realizată de Iswardi Ishak și publicată de Visual Capitalist, care arată distribuția globală a creditelor acordate de FMI, potrivit situației din aprilie 2026. Potrivit acesteia, peste 80 de state din toate regiunile lumii au împrumuturi active, iar presiunile economice determină tot mai multe guverne să apeleze la această instituție.

În fruntea clasamentului se află Argentina, cu peste 60 de miliarde de dolari datorii, de aproape patru ori mai mult decât Ucraina, care ocupă locul doi, cu aproximativ 15,5 miliarde de dolari. Urmează Egipt, Pakistan și Ecuador, fiecare cu peste 10 miliarde de dolari.

Spre finalul listei, sumele coboară la câteva sute sau zeci de milioane. Georgia are aproximativ 466 milioane de dolari, Kosovo – 205 milioane, iar Armenia – 71 milioane. Cele mai mici datorii sunt înregistrate de state precum Tonga, cu circa 20 de milioane, Lesotho, cu 15 milioane, și Insulele Solomon, cu aproximativ 9 milioane de dolari.

Analiza mai arată că cele mai multe state debitoare sunt din Africa, însă acestea au, în general, împrumuturi mai mici. Țările ajung să apeleze la FMI, de regulă, în perioade de criză economică, atunci când nu mai pot acoperi importurile sau datoriile externe, când moneda națională se devalorizează puternic sau când deficitele bugetare scapă de sub control. De exemplu, Argentina a apelat în mod repetat la FMI din cauza inflației și instabilității valutare, iar Sri Lanka și Pakistan au recurs la finanțare în contextul presiunilor mari ale datoriei externe.

Amintim că autoritățile de la Chișinău vor să negocieze un nou acord cu FMI, iar miza este pe sprijin suplimentar pentru reformarea sistemului fiscal și stimularea economiei.