Banca Mondială: Războiul din Ucraina este o catastrofă economică. Cum influențează lumea întreagă

Războiul din Ucraina este o catastrofă pentru întreaga omenire care va reduce creșterea economică globală, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, pentru BBC.

„Războiul din Ucraina vine într-un moment prost pentru lume, deoarece inflația era deja în creștere”, a spus David Malpass.

Cea mai mare preocupare a președintelui Băncii Mondiale este legată de pierderea de vieți omenești. Se crede că mii de civili și soldați au fost uciși în lupte.

Malpass a spus că impactul economic al războiului se întinde dincolo de granițele Ucrainei, iar creșterea prețurilor globale la energie, în special, „i-a lovit cel mai mult pe cei săraci, la fel ca și inflația”. Prețurile alimentelor au fost, de asemenea, influențate de război, ceea ce a dus la creșterea lor și care reprezintă o problemă reală, în special, pentru țările sărace.

Malpass subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina sunt mari producători de alimente. Ucraina este cel mai mare producător mondial de ulei de floarea-soarelui, iar Rusia se află pe locul doi, potrivit S&P Global Platts. Aceste două țări reprezintă 60% din producția globală.

Cele două țări reprezintă, de asemenea, 28,9% din exporturile globale de grâu, potrivit JP Morgan. Prețurile grâului la bursa viitoare din Chicago s-au tranzacționat la maxime din ultimii 14 ani.

Livrările Rusiei cu aceste mărfuri sunt restricționate din cauza sancțiunilor larg răspândite, ceea ce influențează dur procurarea de mărfuri. Aprovizionarea ucraineană a fost oprită deoarece luptele au închis porturile țării.

De asemenea, președintele Băncii Mondiale atenționează asupra faptului că, Rusia este cea mai mare sursă de petrol și gaze, ceea ce afectează negativ aprovizionarea cu energie.

Pe măsură ce UE caută să-și accelereze tranziția către alte surse de energie, guvernul lui Vladimir Putin „ar putea să-și piardă definitiv unele dintre piețe”, a spus Malpass.

O astfel de pierdere a veniturilor este doar o modalitate prin care acest război va afecta standardele de trai în Rusia, la fel și scăderea valorii rublei și inflația care o aduce.

#crestere economica #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.