Banca Naţională a Ungariei își ieftinește moneda. Este a 15-a decizie consecutivă de scădere a costului creditului

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a redus marţi dobânda de politică monetară, cu 25 de puncte de bază, până la 6,75%, aşa cum se aşteptau majoritatea economiştilor intervievaţi de Reuters, care văd un spaţiu de manevră limitat pentru noi reduceri în a doua jumătate a anului, după 15 decizii consecutive de scădere a costului creditului, transmite Agerpres.

Începând din luna mai 2023 şi până în prezent, Banca Naţională a Ungariei a redus dobânda de bază cu 1.125 de puncte de bază, aducând-o la acelaşi nivel cu dobânda de politică monetară din România.

Nouă din cei 17 economişti intervievaţi de Reuters săptămâna trecută au declarat că mizează pe o reducere de 25 de puncte de bază a celei mai mari dobânzi de politică monetară din UE iar opt au spus că NBH va opta pentru menţinerea statu quo-ului.

“Piaţa valutară este îngrijorată că “porumbeii” de la NBH ar putea cere noi reduceri de dobândă în acest an sau că Guvernul ar putea face presiuni pentru reducerea costului creditului, având în vedere continua încetinire a economiei reale”, a declarat Antje Praefcke, economist la Commerzbank.

În jurul orei 12:07 GMT, forintul ungar, a doua cea mai slab performantă monedă din Europa Centrală în acest an, după coroana cehă, se tranzacţiona la un curs de 390,35 forinţi pentru un euro, o depreciere uşoară faţă de cursul de 390,15 forinţi pentru un euro înainte de anunţul NBH.

Precedentele deprecieri ale forintului au forţat banca centrală să reducă de urgenţă costului creditului, în luna octombrie 2022.

Săptămâna trecută, viceguvernatorul NBH, Barnabas Virag, a lăsat deschisă calea fie pentru o reducere de dobândă, fie pentru menţinerea statu quo-ului, însă economiştii au apreciat că inflaţia sub aşteptări şi recenta apreciere a forintului ar putea înclina balanţa în favoarea unei reduceri de dobândă.

Inflaţia de bază în Ungaria, care în primul trimestru a trecut de 25%, cel mai ridicat nivel din UE, a scăzut peste aşteptări până la 3,7% în luna iunie, de la un nivel de 4% în mai.

Chiar şi aşa, analiştii spun că spaţiul de manevră pentru noi reduceri de dobândă este unul limitat, şi prognozează că dobânda de bază va ajunge la 6,5% la finele lui 2024, ceea ce ar sugera doar o reducere de 25 de puncte de bază pe parcursul celui de-al doilea semestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doinda #Ungaria #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.