Băncile centrale, prinse în ghearele inflației. Eficientizarea politicii fiscale

Băncile centrale nu vor reuși să controleze inflația și ar putea chiar împinge creșterea prețurilor, dacă guvernele nu încep să-și joace rolul cu politici bugetare mai prudente, potrivit unui studiu prezentat factorilor de decizie la conferința de la Jackson Hole din Statele Unite și citat de Reuters.

Guvernele din întreaga lume și-au deschis haznaua în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a susține economiile, dar aceste eforturi au contribuit la împingerea ratelor inflației la cele mai înalte niveluri din aproape jumătate de secol, crescând riscul ca creșterea rapidă a prețurilor să devină înrădăcinată.

Băncile centrale cresc acum ratele dobânzilor, dar noul studiu, prezentat sâmbătă la Simpozionul Economic Jackson Hole al Rezervei Federale din Kansas City, a susținut că reputația unei bănci centrale în lupta împotriva inflației nu este decisivă într-un astfel de scenariu.

„Dacă înăsprirea monetară nu este susținută de așteptarea unor ajustări fiscale adecvate, deteriorarea dezechilibrelor fiscale duce la o presiune inflaționistă și mai mare”, au declarat Francesco Bianchi de la Universitatea Johns Hopkins și Leonardo Melosi de la Fed din Chicago.

„Ca urmare, ar apărea un cerc vicios de creștere a ratelor dobânzilor nominale, creșterea inflației, stagnare economică și creșterea datoriilor”, a argumentat ziarul. „În această situație patologică, înăsprirea monetară ar stimula de fapt o inflație mai mare și ar declanșa o stagflație fiscală periculoasă”.

Anul fiscal 2022 va ajunge la puțin peste 1 trilion de dolari, deficitul bugetar al Statelor Unite va fi mult mai mic decât s-a estimat anterior, la doar la 3,9% din PIB, rămâne la un nivel istoric ridicat și va scădea doar marginal anul viitor.

Zona euro, care se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, este probabil să urmeze o cale similară, deficitul său atingând 3,8% în acest an și rămânând ridicat de ani de zile, mai ales că blocul ar putea suferi o recesiune începând cu al patrulea trimestru.

Studiul a susținut că aproximativ jumătate din recenta creștere a inflației din SUA sa datorat politicii fiscale și unei erodări a convingerilor că guvernul va conduce politici fiscale prudente.

În timp ce unele bănci centrale au fost criticate pentru că au recunoscut problema inflației prea târziu, studiul a susținut că și majorările anterioare ale ratelor ar fi fost zadarnice.

„O politică mai agresivă (Fed) ar fi redus inflația cu doar 1 punct procentual cu prețul reducerii producției cu aproximativ 3,4 puncte procentuale”, au spus autorii. „Acesta este un aport de sacrificiu destul de mare”.

Pentru a controla inflația, politica fiscală trebuie să funcționeze în tandem cu politica monetară și să-i asigure pe oameni că, în loc să umfle datoria, guvernul va crește taxele sau va reduce cheltuielile.

#deficit #banca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.