Băncile centrale, prinse în ghearele inflației. Eficientizarea politicii fiscale

Băncile centrale nu vor reuși să controleze inflația și ar putea chiar împinge creșterea prețurilor, dacă guvernele nu încep să-și joace rolul cu politici bugetare mai prudente, potrivit unui studiu prezentat factorilor de decizie la conferința de la Jackson Hole din Statele Unite și citat de Reuters.

Guvernele din întreaga lume și-au deschis haznaua în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a susține economiile, dar aceste eforturi au contribuit la împingerea ratelor inflației la cele mai înalte niveluri din aproape jumătate de secol, crescând riscul ca creșterea rapidă a prețurilor să devină înrădăcinată.

Băncile centrale cresc acum ratele dobânzilor, dar noul studiu, prezentat sâmbătă la Simpozionul Economic Jackson Hole al Rezervei Federale din Kansas City, a susținut că reputația unei bănci centrale în lupta împotriva inflației nu este decisivă într-un astfel de scenariu.

„Dacă înăsprirea monetară nu este susținută de așteptarea unor ajustări fiscale adecvate, deteriorarea dezechilibrelor fiscale duce la o presiune inflaționistă și mai mare”, au declarat Francesco Bianchi de la Universitatea Johns Hopkins și Leonardo Melosi de la Fed din Chicago.

„Ca urmare, ar apărea un cerc vicios de creștere a ratelor dobânzilor nominale, creșterea inflației, stagnare economică și creșterea datoriilor”, a argumentat ziarul. „În această situație patologică, înăsprirea monetară ar stimula de fapt o inflație mai mare și ar declanșa o stagflație fiscală periculoasă”.

Anul fiscal 2022 va ajunge la puțin peste 1 trilion de dolari, deficitul bugetar al Statelor Unite va fi mult mai mic decât s-a estimat anterior, la doar la 3,9% din PIB, rămâne la un nivel istoric ridicat și va scădea doar marginal anul viitor.

Zona euro, care se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, este probabil să urmeze o cale similară, deficitul său atingând 3,8% în acest an și rămânând ridicat de ani de zile, mai ales că blocul ar putea suferi o recesiune începând cu al patrulea trimestru.

Studiul a susținut că aproximativ jumătate din recenta creștere a inflației din SUA sa datorat politicii fiscale și unei erodări a convingerilor că guvernul va conduce politici fiscale prudente.

În timp ce unele bănci centrale au fost criticate pentru că au recunoscut problema inflației prea târziu, studiul a susținut că și majorările anterioare ale ratelor ar fi fost zadarnice.

„O politică mai agresivă (Fed) ar fi redus inflația cu doar 1 punct procentual cu prețul reducerii producției cu aproximativ 3,4 puncte procentuale”, au spus autorii. „Acesta este un aport de sacrificiu destul de mare”.

Pentru a controla inflația, politica fiscală trebuie să funcționeze în tandem cu politica monetară și să-i asigure pe oameni că, în loc să umfle datoria, guvernul va crește taxele sau va reduce cheltuielile.

#deficit #banca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.