Băncile centrale, prinse în ghearele inflației. Eficientizarea politicii fiscale

Băncile centrale nu vor reuși să controleze inflația și ar putea chiar împinge creșterea prețurilor, dacă guvernele nu încep să-și joace rolul cu politici bugetare mai prudente, potrivit unui studiu prezentat factorilor de decizie la conferința de la Jackson Hole din Statele Unite și citat de Reuters.

Guvernele din întreaga lume și-au deschis haznaua în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a susține economiile, dar aceste eforturi au contribuit la împingerea ratelor inflației la cele mai înalte niveluri din aproape jumătate de secol, crescând riscul ca creșterea rapidă a prețurilor să devină înrădăcinată.

Băncile centrale cresc acum ratele dobânzilor, dar noul studiu, prezentat sâmbătă la Simpozionul Economic Jackson Hole al Rezervei Federale din Kansas City, a susținut că reputația unei bănci centrale în lupta împotriva inflației nu este decisivă într-un astfel de scenariu.

„Dacă înăsprirea monetară nu este susținută de așteptarea unor ajustări fiscale adecvate, deteriorarea dezechilibrelor fiscale duce la o presiune inflaționistă și mai mare”, au declarat Francesco Bianchi de la Universitatea Johns Hopkins și Leonardo Melosi de la Fed din Chicago.

„Ca urmare, ar apărea un cerc vicios de creștere a ratelor dobânzilor nominale, creșterea inflației, stagnare economică și creșterea datoriilor”, a argumentat ziarul. „În această situație patologică, înăsprirea monetară ar stimula de fapt o inflație mai mare și ar declanșa o stagflație fiscală periculoasă”.

Anul fiscal 2022 va ajunge la puțin peste 1 trilion de dolari, deficitul bugetar al Statelor Unite va fi mult mai mic decât s-a estimat anterior, la doar la 3,9% din PIB, rămâne la un nivel istoric ridicat și va scădea doar marginal anul viitor.

Zona euro, care se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, este probabil să urmeze o cale similară, deficitul său atingând 3,8% în acest an și rămânând ridicat de ani de zile, mai ales că blocul ar putea suferi o recesiune începând cu al patrulea trimestru.

Studiul a susținut că aproximativ jumătate din recenta creștere a inflației din SUA sa datorat politicii fiscale și unei erodări a convingerilor că guvernul va conduce politici fiscale prudente.

În timp ce unele bănci centrale au fost criticate pentru că au recunoscut problema inflației prea târziu, studiul a susținut că și majorările anterioare ale ratelor ar fi fost zadarnice.

„O politică mai agresivă (Fed) ar fi redus inflația cu doar 1 punct procentual cu prețul reducerii producției cu aproximativ 3,4 puncte procentuale”, au spus autorii. „Acesta este un aport de sacrificiu destul de mare”.

Pentru a controla inflația, politica fiscală trebuie să funcționeze în tandem cu politica monetară și să-i asigure pe oameni că, în loc să umfle datoria, guvernul va crește taxele sau va reduce cheltuielile.

#deficit #banca #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) va anunța în următoarele două-trei zile dacă tarifele la energia electrică vor fi majorate sau nu. Declarația a fost făcută de directorul ANRE, Alexei Taran, care a precizat că instituția finalizează în prezent calculele privind toate componentele tarifare.

Potrivit lui Taran, pentru a stabili prețul final plătit de consumatori, regulatorul trebuie să analizeze mai întâi tarifele pentru serviciile din întreg lanțul energetic, inclusiv transportul și distribuția energiei electrice.

„Solicitările au venit de la mai mulți operatori – de la operatorul sistemului de transport, operatorii sistemului de distribuție și de la furnizori. Pentru a afla prețul final de furnizare, trebuie mai întâi să calculăm pe rând tarifele pentru serviciile de transport și distribuție, iar ulterior putem decide tariful final pentru furnizorii cu obligație de serviciu universal”, a explicat directorul ANRE.

El a precizat că instituția se află în etapa finală a calculelor și că rezultatele vor fi făcute publice în curând.

„La moment suntem în proces de finalizare a calculelor. Cred că în următoarele două-trei zile le vom definitiva și le vom publica pe site-ul agenției. Deocamdată este prea devreme să spunem cu cât vor fluctua tarifele, pentru că nu am finalizat toate calculele”, a declarat Taran.

Directorul ANRE a mai spus că doar după stabilirea tarifelor pentru transportul energiei și a componentei de distribuție pentru anul 2026 va putea fi calculat prețul final de furnizare.

La 16 februarie, Premier Energy și FEE Nord au depus la ANRE solicitări de majorare a tarifelor la energia electrică. Premier Energy a cerut aprobarea unui tarif de 3,83 lei/kWh, cu 24 de bani (6,6%) peste nivelul actual, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh, cu 32 de bani mai mult decât tariful în vigoare.

Solicitările urmează să fie examinate în una dintre ședințele viitoare ale ANRE. Dacă vor fi aprobate, noile tarife se vor reflecta în facturile consumatorilor.