Alaiba a descoperit miracolul economiei: 0,1% e suficient, dacă ai suficienți vinovați

25 Iun. 2025, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2025, 15:20 // Actual //  Ursu Victor

Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, lovește din nou – de data aceasta, nu în cifrele slabe ale economiei moldovenești din timpul mandatului său, ci în… Ion Chicu, Ivan Ceban și, bineînțeles, în bunul simț economic.

Într-o postare pe Facebook cu grafic, analogii cu baloane și accente de umor involuntar, Alaiba încearcă să explice de ce Moldova a crescut cu glorioasele 0,1% în timpul mandatului său: pentru că, atenție, Ucraina e în război, iar Chicu a fost odată premier.

În loc să explice de ce investițiile anunțate cu surle și trâmbițe nu s-au reflectat în realitatea economică, fostul ministru a preferat să compare Moldova cu o țară bombardată zilnic, încercând să convingă publicul că lipsa rachetelor ar fi, de fapt, problema noastră de dezvoltare.

Și pentru că nu poți lăsa un atac fără decor, Alaiba i-a mai dat o tură de acuzații și lui Ion Chicu („cel care a reușit cea mai mare cădere economică din Europa”), precum și lui Ivan Ceban, care apare mereu în rolul de decor negativ, bun la toate.

Între timp, în realitate, economia Moldovei s-a zbătut sub 1% în anul 2024, companiile s-au plâns de instabilitate, iar investitorii au tot așteptat „planul de creștere” promis cu emoție în fiecare trimestru.

Dar cel puțin avem explicațiile lui Alaiba: baloane, PIB-uri imaginare și dușmani pro-Kremlin, însă rezultate – mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.