Băncile ruseşti au înregistrat anul trecut profituri record

Băncile ruseşti au înregistrat anul trecut profituri record, de 3.300 miliarde de ruble (36,96 miliarde de dolari), a anunţat Banca Centrală a Rusiei, în urma majorării creditelor ipotecare, de consum şi a celor acordate companiilor, ceea ce arată redresarea sectorului după declinul din 2022, cauzat de sancţiuni, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

În 2022, profiturile au scăzut cu aproape 90%, după ce Occidentul a impus sancţiuni sectorului financiar rusesc, în urma invadării Ucrainei de către Moscova.

Creşterea marjei nete a dobânzilor, în contextul majorării cheltuielilor pentru apărare, a sprijinit de asemenea redresarea sectorului în 2023

Alexander Danilov, directorul Departamentului de Reglementare din cadrul Băncii Centrale a Rusiei, estimează că anul acesta profiturile băncilor ruseşti vor scădea la 2.300-2.800 miliarde de ruble. Instituţia avertizase anterior că dobânzile ridicate vor afecta creşterea creditării.

La ultima şedinţă din decembrie, Banca Centrală a Rusiei a majorat rata dobânzii la 16%, iar analiştii se aşteaptă ca în acest an dobânzile să rămână la peste 10%.

Portofoliul băncilor de credite ipotecare a înregistrat o creştere record, de 34,5%, în 2023, în timp ce creditelor de consum şi cele acordate companiilor au urcat cu 20,1% şi, respectiv, 15,7%.

Anul trecut, creditarea ipotecară a arătat semne de supraîncălzire, a explicat Danilov, estimând că în acest an creşterea pe acest segment va încetini la 7-12%. Şi avansul pe segmentul creditelor de consum şi celor acordate companiilor ar urma să încetinească în 2024.

Datele Băncii Centrale a Rusiei arată că anul trecut instituţiile financiare au redus creditarea în valută cu 3,1 miliarde de dolari, după ce în 2022 se înregistrase o scădere cu 30,2 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.