Bancomatul devine muzeu: 310 milioane de plăți fără cash

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei arată o creștere puternică a utilizării cardurilor bancare în Republica Moldova, atât pentru plăți fără numerar, cât și pentru retrageri de numerar. În total, au fost înregistrate 341,0 milioane de operațiuni, cu o valoare cumulată de 208,7 miliarde de lei.

Plățile fără numerar au constituit cea mai mare parte a operațiunilor cu carduri emise în Republica Moldova. Numărul acestora a ajuns la 310,1 milioane de tranzacții, cu o valoare totală de 104,2 miliarde de lei. Majoritatea covârșitoare a plăților au fost efectuate cu carduri de debit – peste 305 milioane de operațiuni, în timp ce cardurile de credit au fost utilizate în aproximativ 4,9 milioane de cazuri.

După sistemul de plată, MasterCard a concentrat cele mai multe tranzacții fără numerar, urmat de Visa, în timp ce American Express a avut un rol marginal.
Din punct de vedere al locației, cele mai multe plăți au fost realizate în rețeaua altor bănci din Republica Moldova, urmate de operațiunile „on-us” (în rețeaua propriei bănci) și de cele efectuate în străinătate.

Plățile cu prezența fizică a cardului au rămas dominante, însă tranzacțiile online (e-commerce) și cele realizate prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță (IPAD) au cumulat zeci de milioane de operațiuni, confirmând extinderea rapidă a plăților digitale.

În paralel, retragerile de numerar au totalizat 30,9 milioane de operațiuni, cu o valoare de 104,4 miliarde de lei. Și în acest caz, cardurile de debit au fost utilizate aproape exclusiv.
Cea mai mare parte a numerarului a fost retrasă din rețeaua proprie a băncilor, în timp ce retragerile din străinătate au avut o pondere redusă.

Tranzacțiile realizate în Republica Moldova cu carduri emise în străinătate au însumat 33,0 milioane de operațiuni, cu o valoare totală de 24,3 miliarde de lei.
Plățile fără numerar au dominat și acest segment, atât ca număr, cât și ca valoare, iar Visa și MasterCard au concentrat aproape integral operațiunile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #cash #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în perioada august 2025 – ianuarie 2026 cel mai mare volum de export de floarea-soarelui din istoria sa recentă, cultura oleaginoasă devenind principalul pilon al comerțului agricol extern. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în acest interval au fost exportate 494.269 de tone de floarea-soarelui, un record absolut, cu 40% mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când exporturile au constituit 353.514 tone.

Dimensiunea acestui rezultat este și mai evidentă în comparație cu sezoanele anterioare: volumul actual este de două ori mai mare decât cel din august 2023 – ianuarie 2024 și de peste trei ori superior exporturilor realizate în perioada august 2022 – ianuarie 2023. Performanța a fost posibilă datorită ferestrelor logistice funcționale și interesului constant din partea procesatorilor și traderilor regionali, care au permis valorificarea rapidă a cantităților disponibile.

Pe lângă creșterea volumelor, sezonul 2025–2026 se remarcă și printr-un nivel ridicat al prețului mediu de export, care a ajuns la 11,15 lei per kilogram. Acesta este cu 3% mai mare față de sezonul precedent și cu 43% peste nivelul din sezonul 2023–2024, când prețul mediu era de doar 7,82 lei/kg. Evoluția combinată a volumelor și prețurilor s-a reflectat direct în valoarea totală a exporturilor, care a atins 5 miliarde 500 milioane de lei, un nivel fără precedent. Comparativ cu sezonul precedent, creșterea este de 44%, iar față de sezonul 2023–2024, încasările sunt de aproape trei ori mai mari.

Ritmul accelerat al exporturilor s-a menținut și la începutul anului 2026. În luna ianuarie, Republica Moldova a exportat 106.434 de tone de floarea-soarelui, un volum record pentru această lună, de peste două ori mai mare decât în ianuarie 2025 și ianuarie 2024. Prețul mediu din ianuarie 2026 a fost de 11,49 lei/kg, în creștere față de decembrie 2025, dar cu circa 5% mai mic comparativ cu ianuarie 2025.

Din totalul exporturilor din sezonul analizat, primele două companii concentrează aproape jumătate din volum, evidențiind existența unui nucleu dur de exportatori. Liderul exporturilor definitive este Orom-Imexpo SRL, cu 96.486,6 tone, echivalentul a 25% din total, urmat de Rusagro SRL, cu 81.887,5 tone, și Valdalex Grains, cu aproape 43.000 de tone. Atunci când sunt incluse și livrările realizate prin intermediul zonelor economice libere, grupul Rusagro devine lider absolut al sezonului, cu un total de 102.617 tone direcționate spre export sau procesare.

Din perspectiva destinațiilor, Turcia este principalul partener comercial, cu 236.103 tone importate, aproape jumătate din totalul exportat, urmată de România, cu 191.541 tone, și Bulgaria, care se remarcă printr-un preț mediu mai ridicat.

Analiza scoate însă în evidență și o problemă structurală. Pe fondul prețurilor competitive și al plăților rapide oferite de traderi, fermierii preferă vânzarea imediată a florii-soarelui ca materie primă. Procesatorii interni rămân cu volume mai mici, deoarece termenul de achitare pentru uleiul exportat este, de regulă, între 45 și 90 de zile, ceea ce le limitează capacitatea de a concura cu traderii la capitolul lichidități.

Astfel, succesul exporturilor de floarea-soarelui evidențiază o dilemă majoră a sectorului agricol moldovenesc: pe de o parte, nevoia fermierilor de bani rapizi, iar pe de altă parte, obiectivul strategic de a dezvolta procesarea locală și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.