BNM a schimbat tactica! Păstrează dobânda-cheie la 5% și eliberează bani pentru credite

Comitetul executiv al BNM a decis astăzi, cu vot unanim, menținerea ratei de bază la nivelul de 5,00% anual. Totodată, au fost păstrate ratele la facilitățile de creditare și depozit overnight la 7,00% și, respectiv, 3,00%. Decizia reflectă continuitatea strategiei monetare, care are ca obiectiv ancorarea inflației în jurul țintei de 5,0% pe termen mediu, nivel considerat optim pentru o creștere economică sustenabilă.

Un element-cheie al hotărârii îl constituie diminuarea normei rezervelor obligatorii: pentru mijloacele atrase în lei moldovenești de la 20,0% la 18,0%, iar pentru cele în valută liber convertibilă de la 29,0% la 26,0%. Prin această măsură, BNM urmărește facilitarea accesului la finanțare, reducerea costurilor pentru bănci și, în timp, scăderea ratelor la credite, cu efecte de stimulare a consumului și investițiilor.

Indicatorii economici din a doua jumătate a anului 2025 arată o relansare robustă: Produsul Intern Brut a crescut cu 5,2% în trimestrul III, susținut de cererea internă și performanțele sectoarelor agricol și al construcțiilor. Deși inflația anuală a ajuns la 6,84% în decembrie 2025, ușor peste intervalul de variație – în principal din cauza ajustării tarifelor la energia electrică – prognozele indică revenirea inflației în limitele țintei începând cu trimestrul I 2026.

Pe plan extern, contextul rămâne complex, cu volatilitate a prețurilor la gazele naturale și incertitudini geopolitice care influențează piețele valutare și lanțurile logistice. Cu toate acestea, BNM constată o stabilizare a presiunilor inflaționiste externe și o evoluție predictibilă a prețurilor alimentare la nivel global. Revigorarea exporturilor moldovenești – peste 20% la finalul anului trecut – susține perspectivele de stabilitate macroeconomică în perioada următoare.

BNM reiterează angajamentul de a monitoriza atent evoluțiile economice pentru a asigura stabilitatea prețurilor și un mediu financiar favorabil cetățenilor și mediului de afaceri. Următoarea ședință a Comitetului executiv privind politica monetară este programată pentru 19 martie 2026, conform calendarului aprobat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rata de bază #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.