Banii din tirul burdușit cu valută vor ajunge în caznaua statului

27 Ian. 2022, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Ian. 2022, 10:32 // Actual //  MD Bani

Agenția pentru recuperarea bunurilor infracționale a Centrului Național Anticorupție (ARBI) a demarat procedura de transfer a mijloacelor bănești, în valoare de peste 32 de milioane de lei, în beneficiul statului. Banii urmează să ajungă, în următoarele zile, la bugetul de stat.

Potrivit ARBI, în aprilie 2020, agenția a recepționat o delegație de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) cu privire la efectuarea investigațiilor financiare paralele în cadrul cauzei penale, pornite pe faptul contrabandei de circa 1,6 milioane de euro, depistate de colaboratorii vamali, la traversarea frontierei. În acest context, Agenția a aplicat sechestru asupra mijloacelor bănești, acestea fiind plasate pe conturile trezoreriale, gestionate de Agenție.

Ulterior cauza penală a fost remisă în instanța de judecată, banii fiind confiscați, printr-o decizie judecătorească, care a devenit, în timp, definitivă. Ca rezultat, ARBI a inițiat procedura de transfer a echivalentului celor 1,6 milioane de euro către stat.

De menționat că, în prezent, pe conturile trezoreriale ale Agenției  se află echivalentul a circa 76 000 000 de lei, dintre care: 16,8 milioane de lei, 2,5 milioane de euro, 473 de mii de dolari, 132 de mii de ruble rusești, 33 de mii de hrivne ucrainești, 3 mii de lei românești,  3 230 de lire sterline și 1500 de franci elvețieni.

ARBI precizează că, procesul de recuperare a bunurilor infracționale se consideră finalizat odată cu adoptarea, de către instanța de judecată, a deciziei de confiscare. Pasul final al procesului de recuperare sau vânzarea obiectelor confiscate este realizat de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

Amintim că, banii ar aparține tânărului moldovean cu afaceri la Londra, Adriano Dulgher. La 12 mai 2020, a declarat că banii îi aparțin. A spus că urma să-i declare, doar că nu a reușit să ajungă la timp, din cauza pandemiei.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!