Banii trimiși în Moldova de diasporă! Sumele sunt mari, însă raportat la salariu au fost de 2,3 ori mai mici ca în 2007

Transferurile nete de valută în favoare persoanelor fizice în 2022 au atins maxima istorică de 1,75 miliarde USD sau cu 126 milioane USD mai mult decât în 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

„Comparativ cu recordul precedent din 2008, transferurile din 2022 au fost cu 89 milioane USD mai mari. Ele au putut fi și mai mari, dacă nu asistam la o depreciere puternică a Euro față de USD în 2022. Să nu uităm că 2/3 din transferuri sunt în Euro și recalculat în USD ele în 2022 au scăzut cu cel puțin 80 milioane USD”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că e incorect să comparăm valoarea USD din 2022 cu cea a dolarului din 2007 sau 2008. Pentru comparabilitatea datelor am raportat transferurile de peste hotare la salariul obținut de moldoveni în țară. Astfel în perioada 2005-2008, transferurile oficiale de peste hotare erau mai mari decât salariile primite în Moldova. În prezent chiar dacă transferurile au atins cota maximă de 1,75 miliarde USD, totuși ele sunt de două ori mai mici decât salariile obținute de moldoveni în țară pe care noi în 2022 le estimăm la 3,22 miliarde USD.

„Altfel spus, transferurile de peste hotare continuă să joace un rol extrem de important în economia Moldovei, însă rolul lor este mult mai slab decât acum 15 ani. Raportat la salariu ele în prezent sunt de 2,3 ori mai mici decât în perioada 2005-2008”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.