Banii trimiși în Moldova de diasporă! Sumele sunt mari, însă raportat la salariu au fost de 2,3 ori mai mici ca în 2007

Transferurile nete de valută în favoare persoanelor fizice în 2022 au atins maxima istorică de 1,75 miliarde USD sau cu 126 milioane USD mai mult decât în 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

„Comparativ cu recordul precedent din 2008, transferurile din 2022 au fost cu 89 milioane USD mai mari. Ele au putut fi și mai mari, dacă nu asistam la o depreciere puternică a Euro față de USD în 2022. Să nu uităm că 2/3 din transferuri sunt în Euro și recalculat în USD ele în 2022 au scăzut cu cel puțin 80 milioane USD”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că e incorect să comparăm valoarea USD din 2022 cu cea a dolarului din 2007 sau 2008. Pentru comparabilitatea datelor am raportat transferurile de peste hotare la salariul obținut de moldoveni în țară. Astfel în perioada 2005-2008, transferurile oficiale de peste hotare erau mai mari decât salariile primite în Moldova. În prezent chiar dacă transferurile au atins cota maximă de 1,75 miliarde USD, totuși ele sunt de două ori mai mici decât salariile obținute de moldoveni în țară pe care noi în 2022 le estimăm la 3,22 miliarde USD.

„Altfel spus, transferurile de peste hotare continuă să joace un rol extrem de important în economia Moldovei, însă rolul lor este mult mai slab decât acum 15 ani. Raportat la salariu ele în prezent sunt de 2,3 ori mai mici decât în perioada 2005-2008”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.