Banii trimiși în Moldova de diasporă! Sumele sunt mari, însă raportat la salariu au fost de 2,3 ori mai mici ca în 2007

Transferurile nete de valută în favoare persoanelor fizice în 2022 au atins maxima istorică de 1,75 miliarde USD sau cu 126 milioane USD mai mult decât în 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

„Comparativ cu recordul precedent din 2008, transferurile din 2022 au fost cu 89 milioane USD mai mari. Ele au putut fi și mai mari, dacă nu asistam la o depreciere puternică a Euro față de USD în 2022. Să nu uităm că 2/3 din transferuri sunt în Euro și recalculat în USD ele în 2022 au scăzut cu cel puțin 80 milioane USD”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că e incorect să comparăm valoarea USD din 2022 cu cea a dolarului din 2007 sau 2008. Pentru comparabilitatea datelor am raportat transferurile de peste hotare la salariul obținut de moldoveni în țară. Astfel în perioada 2005-2008, transferurile oficiale de peste hotare erau mai mari decât salariile primite în Moldova. În prezent chiar dacă transferurile au atins cota maximă de 1,75 miliarde USD, totuși ele sunt de două ori mai mici decât salariile obținute de moldoveni în țară pe care noi în 2022 le estimăm la 3,22 miliarde USD.

„Altfel spus, transferurile de peste hotare continuă să joace un rol extrem de important în economia Moldovei, însă rolul lor este mult mai slab decât acum 15 ani. Raportat la salariu ele în prezent sunt de 2,3 ori mai mici decât în perioada 2005-2008”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.