Bătălia dintre SUA și China se intensifică: Cine pune mâna pe o bogăție colosală

Bătălia economică aprigă pe plan mondial dintre Statele Unite și China se intensifică tot mai mult, iar acum experții susțin că o nouă luptă majoră este în curs de desfășurare. Planul lui Joe Biden, alături de G7, de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte în Africa, care să ajute la exploatarea marilor zăcăminte de minerale, o bogăție colosală continentului.

Controlul Chinei asupra mineritului african stârnește un răspuns din partea SUA, iar tranziția energetică alimentează o nouă luptă asupra resurselor naturale ale Africii între Washington și Beijing, potrivit Bloomberg.

Statele Unite ale Americii merg înainte cu toată viteza în efortul lor de a ajunge din urmă China într-o parte a lumii care a devenit esențială pentru tranziția ecologică: „Copperbelt” din Africa. Deținând minerale esențiale pentru producția de baterii și alte componente de energie regenerabilă, Zambia și Republica Democrată Congo au devenit cel mai recent loc de desfășurare a luptei pentru avantaje economice între Washington și Beijing.

Ca parte a ambiției sale declarate de a contesta dominația Chinei, administrația Biden a văzut o oportunitate de a revitaliza o linie feroviară veche de un secol care leagă minele africane cheie de un port din Oceanul Atlantic. Denumit coridorul Lobito, SUA investește sute de milioane de dolari în acest proiect.

În documentarul realizat de Bloomberg „How the US Can Rival China in Africa”, se arată cum inițiativa ar putea oferi o rută rapidă către SUA și Uniunea Europeană pentru aceste minerale esențiale.

Dar SUA au ajuns târziu în joc. China a construit pentru prima dată o linie de cale ferată în anii 1970, îndreptându-se spre est din Copperbelt către portul Dar es Salaam din Tanzania. Ulterior, o companie de stat chineză a reconstruit o linie feroviară cheie în Angola, la un cost estimat la 2 miliarde de dolari.

În ultimul deceniu, în cadrul Inițiativei ”Belt and Road” a președintelui Xi Jinping, China a investit aproape 1.000 de miliarde de dolari în proiecte de infrastructură în țările în curs de dezvoltare.

Statele Unite nu s-au apropiat nici pe departe de această sumă. Acum, acest lucru s-ar putea schimba, coridorul Lobito servind drept un proiect-amiral pentru planul președintelui american Joe Biden și al Grupului celor Șapte de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte similare pe parcursul a cinci ani.

Cu toate acestea, China nu a dominat doar infrastructura. O mare parte din producția de cupru din Congo este controlată de companii chinezești, iar investițiile americane în mineritul din Zambia au fost puține.

Un start-up din Silicon Valley numit KoBold Metals spune că vrea să modifice această dinamică. Susținută de Bill Gates și de Sam Altman de la OpenAI, compania se grăbește să transforme masivul său zăcământ de cupru din nordul Zambiei într-o mină care va fi un beneficiar cheie al proiectului coridorului Lobito.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batalie #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.