Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Bătălia dintre SUA și China se intensifică: Cine pune mâna pe o bogăție colosală 

Bătălia dintre SUA și China se intensifică: Cine pune mâna pe o bogăție colosală 

04 Nov. 2023, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2023, 10:56 // Actual //  bani.md

Bătălia economică aprigă pe plan mondial dintre Statele Unite și China se intensifică tot mai mult, iar acum experții susțin că o nouă luptă majoră este în curs de desfășurare. Planul lui Joe Biden, alături de G7, de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte în Africa, care să ajute la exploatarea marilor zăcăminte de minerale, o bogăție colosală continentului.

Controlul Chinei asupra mineritului african stârnește un răspuns din partea SUA, iar tranziția energetică alimentează o nouă luptă asupra resurselor naturale ale Africii între Washington și Beijing, potrivit Bloomberg.

Statele Unite ale Americii merg înainte cu toată viteza în efortul lor de a ajunge din urmă China într-o parte a lumii care a devenit esențială pentru tranziția ecologică: „Copperbelt” din Africa. Deținând minerale esențiale pentru producția de baterii și alte componente de energie regenerabilă, Zambia și Republica Democrată Congo au devenit cel mai recent loc de desfășurare a luptei pentru avantaje economice între Washington și Beijing.

Ca parte a ambiției sale declarate de a contesta dominația Chinei, administrația Biden a văzut o oportunitate de a revitaliza o linie feroviară veche de un secol care leagă minele africane cheie de un port din Oceanul Atlantic. Denumit coridorul Lobito, SUA investește sute de milioane de dolari în acest proiect.

În documentarul realizat de Bloomberg „How the US Can Rival China in Africa”, se arată cum inițiativa ar putea oferi o rută rapidă către SUA și Uniunea Europeană pentru aceste minerale esențiale.

Dar SUA au ajuns târziu în joc. China a construit pentru prima dată o linie de cale ferată în anii 1970, îndreptându-se spre est din Copperbelt către portul Dar es Salaam din Tanzania. Ulterior, o companie de stat chineză a reconstruit o linie feroviară cheie în Angola, la un cost estimat la 2 miliarde de dolari.

În ultimul deceniu, în cadrul Inițiativei ”Belt and Road” a președintelui Xi Jinping, China a investit aproape 1.000 de miliarde de dolari în proiecte de infrastructură în țările în curs de dezvoltare.

Statele Unite nu s-au apropiat nici pe departe de această sumă. Acum, acest lucru s-ar putea schimba, coridorul Lobito servind drept un proiect-amiral pentru planul președintelui american Joe Biden și al Grupului celor Șapte de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte similare pe parcursul a cinci ani.

Cu toate acestea, China nu a dominat doar infrastructura. O mare parte din producția de cupru din Congo este controlată de companii chinezești, iar investițiile americane în mineritul din Zambia au fost puține.

Un start-up din Silicon Valley numit KoBold Metals spune că vrea să modifice această dinamică. Susținută de Bill Gates și de Sam Altman de la OpenAI, compania se grăbește să transforme masivul său zăcământ de cupru din nordul Zambiei într-o mină care va fi un beneficiar cheie al proiectului coridorului Lobito.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.