Datoria Moldovei, concentrată în câteva mâini. FMI și Banca Mondială au peste 52%

Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale concentrează împreună peste jumătate din datoria externă publică a Republicii Moldova, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei pentru sfârșitul trimestrului II 2026.

La 30 iunie 2026, principalul creditor extern al statului era FMI, cu o expunere de 1,169 miliarde de euro, echivalentul a 26,8% din datoria externă publică. Pe locul doi se afla Grupul Băncii Mondiale, cu 1,133 miliarde de euro, sau 26,0% din total. Împreună, cele două instituții dețineau 52,8% din datoria externă publică a țării.

Comisia Europeană era al treilea mare creditor, cu 834,7 milioane de euro, ceea ce reprezenta 19,1% din datoria externă publică. Urmau Banca Europeană pentru Investiții, cu 428,9 milioane de euro sau 9,8%, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 216,9 milioane de euro, respectiv 5%.

Per total, datoria externă publică a Republicii Moldova a constituit la finele lunii iunie 4,362 miliarde de euro, în creștere cu 1,2% față de sfârșitul anului 2025. Aproape întreaga datorie publică externă era pe termen lung.

În același timp, în trimestrul II 2026 administrația publică a atras finanțare externă în valoare de 35,4 milioane de euro. Principalele surse au fost Asociația Internațională pentru Dezvoltare, cu 13,3 milioane de euro, BIRD – 8,7 milioane, BERD – 5,2 milioane, Comisia Europeană – 4,1 milioane și Guvernul Franței – 1,5 milioane de euro.

#datorie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile aeriene nu vor mai putea impune vouchere în locul compensațiilor bănești fără acordul scris al pasagerilor. Un proiect elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Autoritatea Aeronautică Civilă prevede că pasagerii vor alege cum să primească despăgubirile și stabilește explicit dreptul la compensație pentru sosirea la destinație cu cel puțin trei ore întârziere.

Potrivit proiectului, compensațiile vor fi achitate, la alegerea pasagerului, în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată sau cec bancar. Voucherele, bonurile valorice, creditarea conturilor interne de utilizator și alte servicii alternative vor putea fi oferite numai cu acordul expres, prealabil și în scris al beneficiarului.

Operatorii aerieni nu vor putea aplica reguli interne care restrâng drepturile pasagerilor, iar clauzele care contravin regulamentului vor fi nule de drept.

Proiectul clarifică și condițiile de acordare a compensațiilor pentru zborurile întârziate. Va conta întârzierea înregistrată la destinația finală, raportată la ora programată de sosire. O întârziere de peste două ore la decolare nu va genera automat dreptul la despăgubiri dacă pasagerul ajunge la destinație cu mai puțin de trei ore întârziere.

Sumele prevăzute de regulament rămân neschimbate: 250 de euro pentru zborurile de până la 1 500 de kilometri inclusiv, 400 de euro pentru cele între 1 500 și 3 500 de kilometri și 600 de euro pentru distanțe mai mari. Acordarea compensațiilor rămâne supusă condițiilor și excepțiilor aplicabile, inclusiv celor privind împrejurările extraordinare.

Autorii susțin că modificările sunt necesare pentru eliminarea interpretărilor diferite ale regulilor actuale. În ultimul an, Autoritatea Aeronautică Civilă a primit șapte petiții prin care au fost solicitate compensații pentru întârzieri de peste două ore la plecare, dar mai mici de trei ore la sosire. Două decizii ale instituției au fost contestate în procedura prealabilă, iar una dintre cauze este examinată în instanță.

Ministerul precizează că proiectul nu introduce o categorie nouă de obligații pentru companiile aeriene, ci clarifică în legislația națională condițiile de compensare rezultate din practica europeană.

#compensații bănești #zboruri intârziate