BCE spune că preţul caselor ar putea să se prăbuşească în zona euro odată cu creşterea dobânzilor

01 Iun. 2023, 05:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iun. 2023, 05:42 // Actual //  bani.md

Preţul locuinţelor din zona euro ar putea să se îndrepte spre o scădere „dezordonată” pe măsură ce ratele mari la creditele ipotecare fac inaccesibilă achiziţionarea unei locuinţe de către persoane fizice şi neatractivă pentru investitori, a apreciat miercuri Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.

Acesta este doar unul dintre multele riscuri evidenţiate de BCE în raportul său semestrial privind stabilitatea financiară, alături de creşterea costurilor de creditare şi încetinirea ritmului de creştere care afectează companiile şi gospodăriile.

Începând din luna iulie a anului trecut, BCE a început să majoreze dobânda de politică monetară de la un minim istoric, în încercarea de a contracara o inflaţie ridicată, şi toate semnalele arată că BCE va continua să majoreze costul creditului şi în lunile următoare.

Însă impactul celei mai agresive campanii de majorare a dobânzilor din ultimele decenii abia începe să fie resimţit de piaţa imobiliară, care a înregistrat un adevărat boom în ultimul deceniu graţie creditului ieftin.

„Pe viitor, o scădere a preţurilor ar putea deveni dezordonată pe măsură ce majorarea dobânzilor pentru noile credite ipotecare compromite accesibilitate şi majorează povara dobânzii pentru actualele credite ipotecare, în special în ţările unde predomină creditele ipotecare cu dobândă variabilă”, subliniază BCE.

Instituţia de la Frankfurt nu precizează care sunt aceste ţări însă datele BCE arată că Portugalia, Spania şi ţările baltice se numără printre cele unde proporţia creditelor ipotecare cu dobândă variabilă este cea mai mare.

BCE atras de asemenea un semnal de alarmă cu privire la regiunile unde investitorii instituţionali şi-au asumat poziţii mari pe piaţa imobiliară rezidenţială şi care ar putea suferi o lovitură serioasă în situaţia retragerii capitalului. Printre aceste zone se numără Berlinul, unele părţi din Germania de Vest şi unele capitale precum Paris, Madrid, Lisabona şi Dublin.

Pe de altă parte, BCE susţine că gospodăriile din zona euro beneficiază de o piaţă a muncii solide, ceea ce înseamnă că există mai puţini oameni care ar putea să înceteze să îşi mai plătească ratele la credite din cauza şomajului.

Cel mai raport al BCE privind stabilitatea financiară vine la scurt timp după falimentele bancare din SUA şi preluarea în regim de urgenţă a băncii elveţiene Crédit Suisse de către rivala UBS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!