BERD oferă răspunsuri despre achiziția Portului Giurgiulești: Nu a cerut acordul Guvernului. Explicația Instituției

BERD a publicat răspunsurile la cel mai des acordate întrebări despre detaliile investiției sale în Portul Internațional Liber Giurgiulești, un activ strategic pentru Republica Moldova, despre csre se spune că l-ar fi achiziționat cu doar 1000 de euro.

BERD susține că nu a solicitat acordul Guvernului pentru a efectua această tranzacție.

Explicația instituției internaționale este următoarea:

Acordul de investiții nu cere o astfel de aprobare. Articolul 13.1 din Acordul din 2004 cere aprobarea guvernului în cazul cesiunii de către orice parte a drepturilor și/sau obligațiilor sale, nu în cazul schimbării controlului. Danube Logistics nu a transferat niciunul dintre drepturile sau obligațiile sale. Danube Logistics rămâne parte contractantă la Acord și, prin urmare, articolul 13.1 nu este incident situației.

Ce ține de valoarea tranzacției, BERD infirmă că ar fi vorba despre doar 1000 de euro, însă nu face publică suma, care potrivit instituției, este adevărată, invocând clauze de confidențialitate.

De asemenea, BERD a oferit un răspuns neclar ce ține de motivul pentru care au decis sî efectueze tranzacția în Cipru, zonă Offshore.

Atunci când face investiții, BERD este ghidată de impactul pe care îl creează în țările sale de operațiuni. Prin achiziționarea beneficiarului final, înregistrat în Cipru, al unui operator portuar din Moldova, BERD contribuie la dezvoltarea infrastructurii cheie din Moldova în conformitate cu mandatul său.

Interesele Vaja Jashi, apropiat lui Plahotniuc, în portul Giurgiulești. Ciocoi: De era alt investitor – existau riscuri

Analiză de Veaceslav Ioniță: Moldova riscă achite despăgubiri de 52 mil. de euro investitorului Portului Giurgiulești

MOLDSTREET: Declarația premierului Ciocoi poate costa Moldova circa 100 de milioane de euro

#BERD; Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Safe Superintelligence Inc. (SSI), laboratorul de cercetare lansat în iunie 2024 de Ilya Sutskever – fostul chief-scientist OpenAI – alături de Daniel Gross și Daniel Levy, a închis o nouă rundă de finanțare care duce capitalul atras la circa 2 miliarde $ și îi confirmă o evaluare de 32 miliarde $. Investitorii-ancoră sunt Alphabet (Google), prin divizia de cloud și unitățile TPU, și Nvidia, care furnizează GPU-urile H100 necesare antrenării modelelor gigantice.

Ascensiunea fulgerătoare vine după ce, în toamna lui 2024, Mark Zuckerberg a încercat să cumpere micul startup – pe atunci fără produs şi fără venit – cu o ofertă estimată de surse de piaţă la circa 14 miliarde $. Fondatorii au refuzat, invocând dorinţa de a rămâne independenţi; Meta a revenit în 2025 cu o propunere mai mare, apropiată de actuala evaluare, dar a fost respinsă din nou. Tentativa de preluare a fost confirmată ulterior de mai multe publicaţii de profil.

După eşecul tranzacţiei, Meta a pivotat: a cheltuit 14,3 miliarde $ pentru a recruta CEO-ul SSI, Daniel Gross, şi pe Alexandr Wang (Scale AI), într-un efort de a constitui propriul laborator „Superintelligence Labs”. Între timp, SSI îşi consolidează independenţa: Sutskever a preluat recent funcţia de CEO şi a anunţat că firma nu va lansa niciun produs comercial înainte de a demonstra „siguranţa superinteligenţei” – promisiune care îi diferenţiază de rivali precum OpenAI, Anthropic sau xAI.

Noua injecţie de capital şi accesul preferenţial la hardware-ul Google şi Nvidia plasează SSI în liga marilor jucători – fără să fi publicat încă un singur model. Refuzul iniţial de 14 miliarde $ pare, retrospectiv, o mişcare inspirată: valoarea companiei s-a dublat, iar controlul rămâne în mâinile fondatorilor. Într-o piaţă în care giganţii tehnologici aruncă sume record pe fuziuni şi salarii de nouă cifre, SSI devine exemplul perfect că, uneori, cea mai bună ofertă este cea pe care o refuzi.