MOLDSTREET: Declarația premierului Ciocoi poate costa Moldova circa 100 de milioane de euro

Lupta pentru controlul Portului Internațional Liber Giurgiulești se dă nu doar în instanțe și în culise, ci și prin declarații. Unele, făcute de oficiali de la Chișinău, sunt destul de riscante și pot aduce prejudicii enorme țării, scrie Moldstreet.md.

Ultima și una dintre cele mai controversate declarații oficaile a fost făcută de premierul interimar, Aureliu Ciocoi, în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Premierul nu vede riscuri, dar face presupuneri

„Nu văd riscuri în această tranzacție. Noi trebuie să fim recunoscători BERD pentru preluarea activelor Portului Internațional Giurgiulești, pentru că de altfel riscam să intrăm într-un litigiu internațional, în care Republica Moldova trebuia să achite dacă nu zeci probabil sute de milioane de euro. Sper că am evitat acest litigiu”, a declarat Ciocoi.

Totodată, premierul interimar s-a avântat în presupuneri susţinând că faptul că BERD a intervenit și a achiziţionat de la Thomas Moser, la începutul lunii mai 2021, o firmă din Cipru, care deţine Danube Logistics, ar înseamna „că acest pachet de acţiuni a fost scos de sub sechestru”. „Altfel era imposibil!”, a presupus Aureliu Ciocoi.

Pentru un diplomat precum este Ciocoi, declaraţiile făcute par a fi unele hazardate, dacă nu chiar rău intenționate.

Or, prin aceste declarații premierul interimar practic legitimează o tranzacție care nu a avut loc în Moldova, ci în Cipru, țară care nu prea cooperează cu autoritățile de la Chișinău, atunci când este vorba de anchete pe cazuri de evaziune fiscală, spălări de bani etc.

Cine va plăti pentru declaraţiile eronate ale Guvernului

În plus art.12 din Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti””, încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL) prevede că „Guvernul va oferi o despăgubire în expresie bănească… pentru orice Daună sau Prejudiciu cauzat de sau care rezultă din:

(a) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor în baza prezentului Acord de către Guvern ca urmare a unor acţiuni sau inacţiuni;
(b) declaraţiile eronate ale Guvernului;
(c) actele de expropiere ale Organelor de Stat”.

În cazul declaraţiilor lui Ciocoi, se poate constata foarte uşor că ele sunt eronate. Or, capitalul social al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti, se află de mult timp sub sechestru și, juridic vorbind, acest sechestru este încă valabil.

A oferit sau nu Guvernul aprobare prealabilă pentru tranzacţia din Cipru

În plus pct.13.2 din articolul 13 al Acordului stipulează că „Pentru orice transfer, cesiune sau altă acţiune în acest sens de oricare din Investitori în favoarea altei Persoane va fi necesară aprobarea prealabilă în scris a Guvernului, care nu poate fi refuzată pe motive neîntemeiate”.

Guvernul actual atât în persoana premierului interimar Aureliu Ciocoi, cât şi a Ministerului Economiei, instituţie responsabilă de această afacere, nu au confirmat că au oferit vreo aprobare prealabilă pentru preluarea de către BERD a firmei Thomo Invest LTD din Cipru, devenind unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Giurgiuleşti.

Chiar premierul interimar a spus că nu a dat avizul pentru o astfel de tranzacție, dar a susținut că Guvernul ar trebui să o ofere.

În plus, trebuie de precizat că BERD nu este parte a Acordului de Investiţii semnat în 2004 și care stipulează clar că Investitor înseamnă oricare dintre companiile: Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics SRL) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul, obligat să întreprindă eforturi maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale

Pe de altă parte conform pct.5.7.1 din Acordul de Investiţii, Guvernul este obligat: „să întreprindă Eforturile Maximale întru prevenirea acţiunilor ilegale, de pe Teritoriul Republicii Moldova, care prejudiciază Investiţiile şi/sau Activităţile”.

Aici amintim că urmare a litigiului, ce există între Danube și Bemol și sechestrului aplicat pe activele Danube din Moldova, este în joc și reputația statului, iar Guvernul conform Acordului de Investiții trebuie să asigure executarea deciziilor instanțelor.

O eventuală neexecutare a deciziei instanțelor locale (de la instanţa de fond la Curtea Supremă de Justiţie), care au dispus să fie recuperat prejudiciul ce urmează să îl încaseze proprietarul Bemol Retail (parte a Acordului de Investiţii), ar putea degenera într-un proces contra Republicii Moldova, cu achitarea a sute de milioane de lei, în locul lui Thomas Moser, fostul manager și beneficiar al Danube Logistics, activele căruia au fost preluate de BERD.

Ţeapă de 100 milioane euro

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării. Mai exact în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacţii Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro, care includ în special facilităţile fiscale acordate de Guvern, de care au beneficiat investitorii.

#declaratii #milioane de euro #ciocoi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.