Belarus SE RETRAGE din Parteneriatul Estic al UE. Dirk Schuebel, chemat la Externele de la Minsk să dea explicații

29 Iun. 2021, 06:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Iun. 2021, 06:30 // Actual //  MD Bani

Belarus a decis astăzi, 28 iunie, să înceteze acțiunile Acordului privind Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și să se retragă din acest Parteneriat, informează Realitatea.md.

În acest sens, ambasadorul UE la Minsk, Dirk Schuebel, a fost chemat la Ministerul de Externe de la Minsk, să dea explicații privind sancțiunile impuse de autoritățile europene.

„Belarus a inițiat procedura de încetare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE. Noi nu putem să îndeplinim obligațiunile în cadrul acestui Acord, în condiții de sancțiuni și restricții. Cu profund regret constatăm, că această stopare a acțiunilor prevăzute în Acord ar putea să se răsfrângă negativ asupra relațiilor noastre cu UE, în domeniul migrației ilegale și crimei organizate.

Reprezentantul permanent al Republicii Belarus în UE este rechemat la Minsk pentru consultări. Șefului Diplomației UE în Belarus de asemenea îi este recomandat să plece la Bruxelles pentru consultări, ca să le transmită liderilor poziția oficială a Belarusului privind neadmiterea sancțiunilor”, se menționează într-un comunicat oficial al Ministerului de Externe de la Minsk.

De asemenea, Belarus anunță sancțiuni similare pentru liderii europeni, în ceea ce ține de intrarea pe teritoriul  său, dar și informează că vor urma și alte sancțiuni.

Amintim, că anterior UE a înghețat activele și a pus interdicții de intrare pentru circa 78 de persoane, inclusiv membrii de familie ai președintelui Alexandr Lukashenko. Totodată, au fost introduse măsuri restrictive împotriva mai multor oameni de afaceri, rectori ai universităților, procurori, judecători, ofițeri de poliție și personal militar.

La summitul din 25 mai, liderii statelor și guvernelor statelor membre UE au convenit să pregătească sancțiuni împotriva Belarusului pentru aterizarea forțată a unui avion Ryanair la Minsk și a reținerii fondatorului canalului de opoziție Telegram NEXTA, Roman Protasevich, care se afla la bordul avionului.

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun