Beton, pavaj și floricele în vazoane în Capitală! Sturza: Ambiții politice. Spoiala dă bine la electorat

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza a comentat, într-o postare pe facebook, inundația în urma ploii de aseară din Chișinău. „Pe timpurile sovietice, la Chișinău circula un banc. După o ploaie mai măricică, la o ședință de partid primul secretar se revolta – curge de pe Pușkin, curge de pe Gogol și totul pe Lenin. Nu e în regulă, dragi tovarăși”.

„Dacă românii din țară se „trag de la Râm”, păi cei de la Chișinău locuiesc într-un fel de „Râm” – oraș cu șapte coline. O ploaie mai puternică și totul se transformă într-o Veneția. Problema nu este una nouă. Inundațiile au fost caracteristice orașului de sute de ani. Evident că sunt soluții inginerești – canalizare, bazine subterane, căi de evacuare și cât mai puțină betonare și pavele”, spune omul de afaceri.

Potrivit lui, noi moldovenii cu mentalitatea noastră de țărani ieșiți din glod, ne bucurăm când primarul betonează, pavează tot și toate. Plus că mai pune și floricele în vazoane… E bine s-așa. Omul are simț, ambiții politice. Spoiala dă bine la electorat.

„Chișinăul are nevoie de un plan urbanistic general, care ar opri construcțiile-mamut haotice, sistem de transport în comun inteligent, aprovizionare cu apă, sistem econom de termoficare, canalizare dimensionată corect, inclusiv pluvială. Stații de sortare de gunoi. Și, evident, stație de epurare modernă. Orașul are nevoie de un bun gospodar, oricât de banal ar suna asta, nu de alternative politice”, a conchis Ion Sturza.

#inundatie #vazoane #floricele

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.