Biletele la transportul rutier vor crește cu până la 20%, din primăvara anului 2026: Noua metodologie, publicată

Călătoriile cu transportul rutier de persoane vor fi mai scumpe începând cu 1 martie 2026, cu majorări care vor ajunge până la 20%, în funcție de ruta și costurile operatorilor. Decizia vine odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noii metodologii de calcul al tarifelor, aprobată anterior de Guvern, care va intra în vigoare în primăvara anului viitor.

În prezent, tarifele pentru serviciile interraionale variază între 0,75 și 0,86 lei/km pentru un pasager, iar cele raionale între 0,85 și 0,96 lei/km, în funcție de categoria de confort. Potrivit autorităților, nnoile tarife vor reflecta costurile reale suportate de operatori și mecanismele de ajustare automată prevăzute de metodologie.

Documentul, elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale împreună cu Agenția Națională Transport Auto (ANTA), stabilește un sistem bazat pe costurile reale suportate de operatori – combustibil, salarii, întreținere, amortizare și alte cheltuieli indispensabile. Tarifele vor fi ajustate automat anual, în funcție de prețul mediu al motorinei și alte variabile economice, iar consiliile raionale vor putea aplica coeficienți de ajustare pentru rutele locale.

Operatorii vor putea aplica tarife cu până la 20% peste plafon, dacă se justifică majorarea costurilor. Noile tarife vor fi prezentate anual, până la 1 iunie.

Metodologia prevede și reguli clare privind taxarea bagajelor care depășesc limitele admise, care ar putea ajunge până la 5% din costul biletului pasagerului.

În prezent, serviciile regulate sunt asigurate de circa 765 de operatori cu peste 6.600 de vehicule, acoperind peste 2.000 de rute naționale, raionale și internaționale, majoritatea cu vechime mai mare de 10 ani.

#calatorii mai scumpe #transport rutier #pasageri #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.