Blocuri de locuit, ca ciupercile după ploaie. Majorare spectaculoasă a numărului autorizațiilor de construcție

29 Oct. 2021, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Oct. 2021, 16:42 // Actual //  bani.md

În ianuarie-septembrie 2021 s-au eliberat 2442 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 837 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere, respectiv, cu 62,2% și cu 23,3% față de ianuarie-septembrie 2020, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că în trimestrul trei al anului s-au eliberat 1 161 autorizații de construcții pentru clădirile rezidențiale două ori mai mult față de trimestrul III din anul 2020 și 274 pentru cele nerezidențiale cu 12% mai puțin.

Respectiva creștere a autorizațiilor se datorează înviorării activității ramurii de construcții, susțin specialiștii din domeniu.

În profil regional, în ianuarie-septembrie 2021, se observă creșteri ale numărului autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni ale ţării: mun. Chișinău (+761 autorizații sau de 2,2 ori mai mult), Nord (+25 sau +12,6%), Centru (+145 sau +39,7%), Sud (+25 sau +21,6%). Totodată, în UTA Găgăuzia s-au eliberat cu 20 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale (sau cu 11,8%) mai puțin comparativ cu perioada respectivă a anului precedent.

Ultimele date ale Bursei Imobiliare Lara arată că în luna septembrie, prețul mediu al metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a ajuns la 547 euro cu 21 de euro mai mult comparativ cu luna august, iar de la începutul anului cu aproape 40 de euro mai mult.

Experții  imobiliari explică majorarea prețurilor ca urmare a cererii în ascensiune, scumpirii materialelor de construcții, finisaje dar și la mobilier. De cea mai mare cerere se bucură apartamentele în blocurile noi, care sunt și cele mai scumpe. Potrivit experților, prețurile la imobile și-au luat trendul ascendent după 12 ani de cădere, iar pe perioadă scurtă prețurile vor mai crește, în condițiile în care acestea rămân cea mai sigură investiție.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.