Bolea vrea să facă din Moldova o putere maritimă: Sperăm ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale în toamnă

Mai multe cheiuri ar urma să fi construite de-a lungul râului Prut pentru a reduce aglomerația din vămi și costurile de transport, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care și-a exprimat speranța că vor fi gata în această toamnă.

„Aceste cheiuri temporare vor ușura foarte și foarte mult viața agricultorilor noștri, pentru că e una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate de 1.500, dar câte 22 de tone. Vă dați seama câte mașini, câte cheltuieli, câte cozi în vamă vor fi reduse numai cu transportul naval”, a spus Bolea, care a condus delegația R. Moldova la reuniunea de la Galați, din 11 august, citat de Europa Liberă.

El afirmă că diferența de costuri dintre transportul terestru și transportul naval ar fi „fantastică”.

„Pentru transporul naval, noi vorbim de 13 euro la tonă. Acum cu pericolele provocate de război și cu pericolele din portul Reni, poate fi un cost de la 15 până la 20 euro pentru fiecare tonă. [În timp ce] pentru transportul pe cale terestră, costul este de 45, 50, 60 de euro pentru fiecare tonă”, afirmă ministrul.

Oficialul și-a exprimat speranța ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale deja în toamna acestui an, iar bani pentru amenajarea lor să fie identificați din fonduri europene, fără să precizeze însă costurile exacte.

La sfârșitul lunii iunie, deputații de la Chișinău au și vot un proiect de lege pentru crearea cheiurilor pe cele două râuri Prut și Nistru.

Înainte de destrămarea URSS pe râul Prut existau șase cheiuri, iar pe râul Nistru – 23.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheiuri #port #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).