Bolea vrea să facă din Moldova o putere maritimă: Sperăm ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale în toamnă

Mai multe cheiuri ar urma să fi construite de-a lungul râului Prut pentru a reduce aglomerația din vămi și costurile de transport, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care și-a exprimat speranța că vor fi gata în această toamnă.

„Aceste cheiuri temporare vor ușura foarte și foarte mult viața agricultorilor noștri, pentru că e una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate de 1.500, dar câte 22 de tone. Vă dați seama câte mașini, câte cheltuieli, câte cozi în vamă vor fi reduse numai cu transportul naval”, a spus Bolea, care a condus delegația R. Moldova la reuniunea de la Galați, din 11 august, citat de Europa Liberă.

El afirmă că diferența de costuri dintre transportul terestru și transportul naval ar fi „fantastică”.

„Pentru transporul naval, noi vorbim de 13 euro la tonă. Acum cu pericolele provocate de război și cu pericolele din portul Reni, poate fi un cost de la 15 până la 20 euro pentru fiecare tonă. [În timp ce] pentru transportul pe cale terestră, costul este de 45, 50, 60 de euro pentru fiecare tonă”, afirmă ministrul.

Oficialul și-a exprimat speranța ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale deja în toamna acestui an, iar bani pentru amenajarea lor să fie identificați din fonduri europene, fără să precizeze însă costurile exacte.

La sfârșitul lunii iunie, deputații de la Chișinău au și vot un proiect de lege pentru crearea cheiurilor pe cele două râuri Prut și Nistru.

Înainte de destrămarea URSS pe râul Prut existau șase cheiuri, iar pe râul Nistru – 23.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheiuri #port #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.