Bolea vrea să facă din Moldova o putere maritimă: Sperăm ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale în toamnă

Mai multe cheiuri ar urma să fi construite de-a lungul râului Prut pentru a reduce aglomerația din vămi și costurile de transport, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care și-a exprimat speranța că vor fi gata în această toamnă.

„Aceste cheiuri temporare vor ușura foarte și foarte mult viața agricultorilor noștri, pentru că e una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate de 1.500, dar câte 22 de tone. Vă dați seama câte mașini, câte cheltuieli, câte cozi în vamă vor fi reduse numai cu transportul naval”, a spus Bolea, care a condus delegația R. Moldova la reuniunea de la Galați, din 11 august, citat de Europa Liberă.

El afirmă că diferența de costuri dintre transportul terestru și transportul naval ar fi „fantastică”.

„Pentru transporul naval, noi vorbim de 13 euro la tonă. Acum cu pericolele provocate de război și cu pericolele din portul Reni, poate fi un cost de la 15 până la 20 euro pentru fiecare tonă. [În timp ce] pentru transportul pe cale terestră, costul este de 45, 50, 60 de euro pentru fiecare tonă”, afirmă ministrul.

Oficialul și-a exprimat speranța ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale deja în toamna acestui an, iar bani pentru amenajarea lor să fie identificați din fonduri europene, fără să precizeze însă costurile exacte.

La sfârșitul lunii iunie, deputații de la Chișinău au și vot un proiect de lege pentru crearea cheiurilor pe cele două râuri Prut și Nistru.

Înainte de destrămarea URSS pe râul Prut existau șase cheiuri, iar pe râul Nistru – 23.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheiuri #port #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un profit net record de 4,93 miliarde de lei, în creștere cu 23,5% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Creșterea profitabilității a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 11,16 miliarde de lei, dar și de câștigurile din diferențe de curs valutar, ce au însumat 2,24 miliarde de lei la nivelul întregului sector. De asemenea, băncile au obținut 3,89 miliarde de lei din comisioane, în pofida majorării cheltuielilor administrative și de personal.

Cele mai mari profituri în 2025 au fost raportate de BC „Moldova-Agroindbank” S.A. – 1,95 miliarde lei, BC „Moldindconbank” S.A. – 1,36 miliarde lei, B.C. „Victoriabank” S.A. – 749,9 milioane lei și OTP Bank S.A. – 518,7 milioane lei.

Profituri mai reduse, dar pe plus, au fost raportate și de FinComBank, ProCredit Bank, Eximbank, EnergBank, EuroCreditBank și Comerțbank.

În 2025, cheltuielile administrative totale ale băncilor au ajuns la 4,81 miliarde de lei, din care 3,7 miliarde de lei au fost cheltuieli cu personalul. În pofida acestor costuri, profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 5,56 miliarde de lei, iar impozitul pe profit achitat a constituit 635,8 milioane de lei.

Totodată, băncile au constituit provizioane și ajustări pentru deprecierea activelor de peste 299 milioane de lei, semn că instituțiile financiare au continuat să își consolideze rezervele de risc.