Aeroportul Chișinău a decolat: peste 360.000 de pasageri într-o singură lună

Traficul de pasageri la Aeroportul Internațional Chișinău s-a majorat în luna februarie 2026. Potrivit datelor prezentate de administrația aeroportului, 362.826 de pasageri au fost îmbarcați și debarcați, ceea ce reprezintă 127,8% din prognoza estimată pentru această perioadă.

Comparativ cu februarie 2025, traficul aerian a crescut cu 28,2%, echivalentul a 79.834 de pasageri în plus, evoluție care reflectă extinderea mobilității aeriene și creșterea cererii pentru zboruri internaționale.

Cele mai mari creșteri ale fluxului de pasageri au fost înregistrate pe rutele spre Sharm el-Sheikh, Dubai, București, Paris, Barcelona, Erevan, Bologna, Larnaca, Bruxelles și Istanbul. De asemenea, creșteri au fost observate și pe destinațiile Nisa, Londra, Berlin, Frankfurt și Hamburg.

Datele aeroportului arată că destinațiile noi introduse în rețeaua de zboruri au atras în februarie 25.004 pasageri, reprezentând 6,89% din traficul total al lunii. Cele mai solicitate rute noi au fost Bratislava, Napoli, Baden-Baden, Torino, Wrocław, Bari, Billund, Phu Quoc, Sofia, Alicante și Bremen.

Conform statisticilor prezentate de aeroport, printre cele mai populare destinații în luna februarie s-au numărat Istanbul, care a concentrat aproximativ 11,7% din totalul traficului, Sharm el-Sheikh cu 9,5% și Londra cu 7,1%, urmate de Milano, București și Paris.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #trafic #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.