Bombă pe piața imobiliară! Apartamentele noi au ajuns mai profitabile decât cele vechi

Acum 15 ani prețurile la apartamentele vechi din Chișinău erau similare sau chiar mai mari decât la cele noi. Or, în prezent diferența a ajuns de 1,4 ori, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Altfel spus apartamentele noi în varianta albă sunt cu 40% mai scumpe decât cele vechi, comparativ cu 22% acum 2 ani. În perioada de criză, diferența s-a redus puțin până la 36%, datorită faptului că oamenii în criză preferă obiecte mai ieftine.

„Pe termen mediu diferența va crește până la cel puțin 50% cu tendință clară de diferențiere puternică de preț între apartamentele noi față de cele vechi. Practic vorbind în 2020 la vânzarea unui apartament vechi de 70 m2 pe banii obținuți puteai cumpăra 57 m2 într-o casă nou, iar în prezent pentru același apartament poți procura doar 51 m2, iar în următorii 2-3 ani această suprafață va scădea până la 47 m2 și chiar mai puțin”, a punctat Ioniță.

Prețurile la apartamente în mun. Chișinău timp de jumătate de an au stagnat la nivelul de 745 Euro/m2, iar în primul trimestru din 2023 au înregistrat o creștere de cel puțin 2,3% ajungând la 766 Euro/m2 de locuință.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.