Gata cu dezastrul de la calea ferată! UE acordă 71 milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane

Pachetul de finanțare în valoare de 71 de milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane de cale ferată va facilita transportul din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova

BERD aprobă un împrumut de 23 de milioane de euro, iar UE contribuie cu un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru Căile Ferate din Moldova

Pachetul de finanțare pentru reabilitarea a două segmente de cale ferată va stimula economia

Îmbunătățirile vor facilita transportul de mărfuri din Ucraina către UE prin Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Comisia Europeană au aprobat un pachet financiar prin care UE va acorda un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru un proiect de reabilitare a două tronsoane cheie de linii de cale ferată din Moldova. BERD va oferi guvernului Republicii Moldova 23 de milioane de euro. Cele 28 de milioane de euro din costurile proiectului de 71 de milioane de euro vor fi suportate de Căile Ferate din Moldova.

Reabilitarea tronsoanelor care aparțin Coridorului Feroviar Nord-Sud al Moldovei va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și va facilita transportul mărfurilor din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova. Cele două state, Ucraina și Moldova, au primit statutul de candidat la UE în 2022.

Proiectul a fost lansat în cadrul reuniunii anuale a BERD de la Samarkand din 2023 de către președintele BERD, Odile Renaud-Basso, și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Finanțarea Uniunii Europene vine prin Componenta de răspuns rapid a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI – GE).

Căile Ferate din Moldova vor fi responsabile de implementarea proiectului.

De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, incertitudinea cu privire la viabilitatea exportului pe mare a producției de cereale a Ucrainei în cantități mari a impulsionat eforturile de a identifica rute alternative care să asigure securitatea alimentară globală.

Proiectul urmărește să asigure creșterea potențialului logistic și de tranzit al Moldovei și sporirea eficienței operaționale a infrastructurii regionale prin reabilitarea infrastructurii feroviare, pentru început a tronsonului feroviar Vâlcinet – Bălți – Ungheni din Moldova, iar apoi, în a doua fază a lucrărilor, a tronsonului Chișinău – Cainari.

De asemenea, proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

Transportarea acestor mărfuri pe calea ferată va reduce, de asemenea, emisiile de carbon ale Moldovei. În prezent, capacitatea redusă a rețelei înseamnă că majoritatea mărfurilor spre vest din Ucraina, prin Moldova, sunt transportate utilizând infrastructura rutieră, care consumă mai mult carbon. Proiectul va crește capacitatea rețelei și va ridica restricțiile de viteză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #bani #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.