Bomba cu ceas din noul Cod funciar! Se pregătește vânzarea Republicii Moldova la bucată?

29 Ian. 2023, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2023, 14:27 // Actual //  bani.md

Autoritățile intenționează să modifice Codul funciar, care potrivit lor ar delimita proprietatea privată de cea publică, dar și terenurile pentru construcție. Însă articolul 21 al proiectului codului este unul ambiguu cu privire la vânzarea terenurilor străinilor.

Astfel, în respectiva formulare apare posibilitatea persoanelor străine să aibă în proprietate legal terenuri agricole. Daca ei vor fi asociați sau acționari ai companiilor moldovenești. Formula din art. 21 este extrem de vagă. Nu concretizează ce înseamnă persoana juridică străină. Probabil s-a pornit procesul accesului masiv al străinilor la terenuri agricole.

În prezent există legea cu privire la prețul normativ, unde companiile cu investițiile străine nu pot avea terenuri agricole în proprietate. Formula nu este optimă, dar totuși este mai favorabila. Însă, după aprobarea Codului funciar nou aceasta lege urmează a fi abrogată.

Totodată, s-au codificat, potrivit notei informative, în proiect unele norme care prevăd înstrăinarea terenurilor din domeniul privat al statului/unităților administrativ-teritoriale. De asemenea. a fost reglementat  și dreptuI de proprietate privată asupra terenurilor, conținutul dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și subiecții dreptului de proprietate privata.

Astfel, dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit, în condițiile legii, de persoanele fizice și juridice cetățeni ai Republicii Moldova. Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricola sau din fondul forestier, sub sancțiunea nulitățiii absolute al actului juridic de dobândire.

 

În prezent legislația interzice deținerea în proprietate a terenurilor de către străini.

Anterior, Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova. Or, în prezent există mai mult breșe în legislație care permit străinilor să dețină terenuri. Datele neoficiale arată că circa 15% din totalul terenurilor agricole ale Republicii Moldova sunt deținute de străini.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele  654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Sept. 2026, 09:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe primării din raionul Anenii Noi își mențin poziția împotriva amplasării Centrului Regional de Management al Deșeurilor în zona Șerpeni și cer evaluarea transparentă a alternativelor și consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale. Reprezentanții autorităților locale susțin că nu se opun reformei în domeniul gestionării deșeurilor și construirii unei infrastructuri moderne, dar sunt îngrijorați de impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra comunităților și mediului, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele raionului Anenii Noi, Alexandru Moisei, a declarat că poziția exprimată la conferință nu reprezintă o opinie personală, ci una asumată de autoritățile locale. Potrivit acestuia, pe 17 iunie, Consiliul Raional Anenii Noi a adoptat o decizie prin care și-a exprimat dezacordul față de amplasarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor pe teritoriul raionului. Ulterior, pe 19 august, 22 de primari au semnat o rezoluție comună prin care au solicitat analizarea transparentă a tuturor alternativelor de amplasare.

Reprezentanții administrației locale susțin că raionul suportă deja o presiune ecologică semnificativă, inclusiv prin existența infrastructurii de gestionare a deșeurilor de la Țânțăreni. Primarii au cerut o evaluare obiectivă și completă a tuturor terenurilor disponibile, luând în calcul impactul asupra mediului, sănătății și condițiilor de trai.

În cadrul conferinței, primarul comunei Botnăreşti, Victor Gori a declarat că autoritățile locale nu se opun reformei sistemului de gestionare a deșeurilor și nici infrastructurii moderne, însă consideră necesare transparența și consultările publice. Primarul comunei Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat problemele de mediu existente în raion, iar o locuitoare din Speia a spus că mai multe familii din localitate se opun proiectului, invocând îngrijorări privind viitorul copiilor și calitatea mediului.

Într-o reacție pentru IPN, serviciul de presă al Ministerului Mediului precizează că la Șerpeni este planificat un centru regional modern de management al deșeurilor, nu o simplă „gunoiște”. Terenul se află în extravilan, aparține Agenției Proprietății Publice și este situat la circa 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul nu va traversa localitățile. Centrul va include sisteme de impermeabilizare, captare a gazului și tratare a levigatului. Proiectul, finanțat de BERD și BEI, se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, urmând să fie organizate studiile și consultările publice înaintea unei decizii finale. Proiectul face parte din planul de creare a șase centre regionale de management al deșeurilor în Republica Moldova, mai precizează sursa.