Bomba cu ceas din noul Cod funciar! Se pregătește vânzarea Republicii Moldova la bucată?

29 Ian. 2023, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
29 Ian. 2023, 14:27 // Actual //  Lupu Eduard

Autoritățile intenționează să modifice Codul funciar, care potrivit lor ar delimita proprietatea privată de cea publică, dar și terenurile pentru construcție. Însă articolul 21 al proiectului codului este unul ambiguu cu privire la vânzarea terenurilor străinilor.

Astfel, în respectiva formulare apare posibilitatea persoanelor străine să aibă în proprietate legal terenuri agricole. Daca ei vor fi asociați sau acționari ai companiilor moldovenești. Formula din art. 21 este extrem de vagă. Nu concretizează ce înseamnă persoana juridică străină. Probabil s-a pornit procesul accesului masiv al străinilor la terenuri agricole.

În prezent există legea cu privire la prețul normativ, unde companiile cu investițiile străine nu pot avea terenuri agricole în proprietate. Formula nu este optimă, dar totuși este mai favorabila. Însă, după aprobarea Codului funciar nou aceasta lege urmează a fi abrogată.

Totodată, s-au codificat, potrivit notei informative, în proiect unele norme care prevăd înstrăinarea terenurilor din domeniul privat al statului/unităților administrativ-teritoriale. De asemenea. a fost reglementat  și dreptuI de proprietate privată asupra terenurilor, conținutul dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și subiecții dreptului de proprietate privata.

Astfel, dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit, în condițiile legii, de persoanele fizice și juridice cetățeni ai Republicii Moldova. Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricola sau din fondul forestier, sub sancțiunea nulitățiii absolute al actului juridic de dobândire.

 

În prezent legislația interzice deținerea în proprietate a terenurilor de către străini.

Anterior, Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova. Or, în prezent există mai mult breșe în legislație care permit străinilor să dețină terenuri. Datele neoficiale arată că circa 15% din totalul terenurilor agricole ale Republicii Moldova sunt deținute de străini.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele  654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Mart. 2023, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
22 Mart. 2023, 17:45 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Reconstruirea economiei Ucrainei, după invazia declanşată de Rusia în urmă cu un an, este estimată în prezent să coste 411 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, estimarea acoperă un an de la debutul invaziei ruseşti şi cuantifică pagubele fizice directe provocate infrastructurii şi clădirilor, impactul asupra vieţii şi mijloacelor de trai ale oamenilor precum şi costul reconstrucţiei.

Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut.

Noua estimare vine la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Guvernul ucrainean pentru un acord pe patru ani în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari. Acordul cu FMI ar putea permite autorităţilor de la Kiev să obţină ajutoare suplimentare, în valoare de miliarde de dolari, de la alte organisme, după ce va fi aprobat de boardul FMI, în următoarele săptămâni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unei evaluări rapide cu privire la nevoile urgente, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru reconstrucţia prioritară în 2023, ceea ce va necesita o finanţare de 11 miliarde de dolari peste ceea ce este prevăzut în bugetul Ucrainei pentru acest an.

Aproximativ 22% din necesităţile de reconstrucţie sunt în sectorul transportului, în timp ce 17% sunt în domeniul locuinţelor, 11% în sectorul energiei şi 7% în agricultură.

Comparativ cu precedentele estimări, cea mai mare revizuire a fost realizată în ceea ce priveşte necesităţile din sectorul energiei, unde pagubele sunt acum de cinci ori peste nivelul din luna iunie 2022, susţine Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău