Brandul de lux Hermes, care își vinde gențile cu 100 mii de euro, a anunțat creșterea vânzărilor

26 Iul. 2024, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
26 Iul. 2024, 14:24 // Bani și Afaceri //  bani.md

Hermes, compania care deține celebrul brand de genți Birkin, a raportat joi o creștere de 13% a vânzărilor, relatează Reuters. Rezultatele grupului francez ies în evidență după o serie de rezultate dezamăgitoare ale vânzărilor din partea rivalilor – inclusiv Kering și LVMH – care au sporit îngrijorarea investitorilor cu privire la perspectivele incerte ale sectorului de lux în următoarele luni.

Axel Dumas, directorul executiv al brandului, spune că Hermes a înregistrat o scădere ușoară printre așa numiți clienți aspiraționali, ceea ce a avut un impact asupra produselor cu volume mai mari, cum ar fi accesoriile de modă, inclusiv eșarfele de mătase.

Acest lucru a dus la scăderea cu 5,6% a vânzărilor din divizia mai mică de mătase și textile a grupului în cursul trimestrului.

Vânzările totale ale grupului francez de lux au crescut la 3,7 miliarde de euro (4,02 miliarde de dolari), o creștere cu 13%. Cifra a fost în linie cu așteptările analiștilor. Vânzările din Asia Pacific, cu excepția Japoniei, au crescut cu 5,5%, în timp ce Japonia a înregistrat un salt de 19,5%, a declarat acesta conform Reuters.

Brandurile europene de lux beneficiază de o creștere a vânzărilor în Japonia, unde turiștii – în special chinezii – profită de yenul slab. În China însă, o criză imobiliară și nesiguranța locurilor de muncă afectează economia, ceea ce a afectat cererea de bunuri de lux, după ce, în urmă cu un an, creșterea post-pandemică a țării a scăzut.

Compania de consultanță Bain a declarat luna trecută că în China a apărut o preferință pentru o modă mai discretă, pe măsură ce bogații țării încep să evite să își etaleze averea într-o perioadă de austeritate economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 15:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Doar în septembrie, Republica Moldova a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.