Britanicii sfătuiţi să-şi ţină în braţe animalele pentru facturi mai mici, dar Europa iubeşte în continuare gazele

Al treilea mare furnizor de energie al Marii Britanii a stârnit mânie după ce a recomandat gospodăriilor să facă economie la căldură în această iarnă ţinându-şi strâns în braţe animalele de companie, consumând terci şi rezumându-se la băuturi nonalcoolice, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Organizaţiile de caritate au avertizat că creşterea puternică a preţurilor energiei ar putea arunca milioane de gospodării britanice în sărăcie, amplificând criza costurilor de trai. În e-mailul trimis clienţilor, SSE Energy Services, divizie a Ovo Energy, mai recomandă acestora şi să se „pună în mişcare“ în concursuri cu cercuri hula-hoop cu copiii, să deretice prin casă sau să consume mai multă apă, dar nu şi vin sau whisky pentru că efectul de încălzire în cazul ultimelor este unul „temporar“.

Criza energiei se resimte în întreaga Europă, însă în pofida acesteia, dependenţei de Rusia şi dezastrului climatic, continentul iubeşte în continuare gazele naturale, notează Politico.

Pe fondul unui şoc al preţurilor care împinge în sus inflaţia la nivelul întregului bloc, combinaţia de necesitate şi toxicitate din cazul gazelor aduce Europa în faţa unei întrebări: Ce va face în privinţa unui combustibil necesar, dar care prăjeşte planeta şi lasă continentul vulnerabil în faţa creşterii puternice a preţurilor la nivel mondial şi a atacurilor preşedintelui rus Vladimir Putin?

Pe termen scurt până la mediu, gazele vor rămâne, iar industria vede chiar un rol pe termen lung pentru gaze în viitorul verde al continentului.

Centralele pe gaze generează aproximativ o treime din emisiile de carbon din sectorul de electricitate al continentului, nu la fel de mult ca şi cărbunele, însă spre deosebire de cărbune, emisiile de gaze înregistrează doar un declin semnificativ. De fapt, multe noi centrale pe gaze urmează să fie construite la nivel de UE odată cu renunţarea la cărbune.

Este o provocare majoră căreia trebuie să-i facem faţă, cum gestionăm rolul în scădere al gazelor în procesul de tranziţie“, arată Simone Tagliapietra, din cadrul think tankului Bruegel.

Comisia Europeană promite că gazele naturale vor fi eliminate treptat, însă utilizarea acestora în continuare acum face blocul vulnerabil în faţa unor oscilaţii vicioase de preţuri provocate de o creştere puternică a cererii pe fondul revenirii economice de pe urma pandemiei şi exacerbate de exporturi de gaze ruseşti neaşteptat de scăzute.

Preţurile gazelor naturale au crescut din nou la începutul acestei săptămâni în condiţiile în care livrările suplimentare din partea Rusiei sunt în continuare limitate, în timp ce temperaturile mai scăzute indică o viitoare creştere a cererii, potrivit Oilprice.com.

În plus, fluxurile gazelor în cazul gazoductului Yamal-Europa rămân inversate, din Germania către Polonia. Livrările ruseşti via Ucraina sunt de asemenea sub normal, în timp ce Moscova şi Occidentul sunt prinse în continuare într-un conflict politic privind rolul Rusiei în Ucraina.

Evoluţia preţurilor a reflectat şi producţia mai redusă de energie eoliană şi aşteptările de temperaturi mai scăzute în UK şi nord-vestul Europei.

Analiştii nu se aşteaptă ca preţurile să urce mult mai mult în lunile următoare, dar acest lucru nu „încălzeşte“ oamenii, companiile şi guvernele afectate de creşterea dramatică a facturilor, scrie Politico.

Companiile resimt din plin impactul creşterii preţurilor, un hotel din Wieliczka, Polonia, plângându-se că plăteşte de trei ori mai mult pentru gaze decât cu un an în urmă. Guvernele de pe întregul continent se grăbesc să reducă ratele TVA pentru a ţine preţurile sub control.

Soluţia pentru toată această situaţie, potrivit lui Frans Timmermans, oficialul UE responsabil pentru Green Deal-ul blocului, este accelerarea tranziţiei dinspre toţi combustibilii fosili prin maximizarea investiţiilor în energia regenerabilă. Pentru ce nu poate electrifica, UE prevede o tranziţie în care gazoductele se umplu încet cu hidrogen produs din energie curată.

Însă această viziune este întâmpinată cu o doză ridicată de scepticism.

Industria gazelor naturale întrevede un viitor îndelungat pentru produsele bazate pe gaze în Europa. Planul este ca gazele să fie utilizate pentru a produce hidrogen cu o tehnologie de captare a carbonului încă netestată.

Suntem siguri că va exista un rol pentru gazele naturale pe termen lung, însă gazele nu vor mai fi utilizate cum sunt utilizate în prezent“, arată Nareg Terzian, din cadrul Asociaţiei Internaţionale a Producătorilor de Petrol şi Gaze.

Multe industrii sunt de asemenea legate de gaze.

În acelaşi timp, dependenţa Europei de gaze alimentează diviziuni politice.

Un efort major de lobby a determinat Comisia Europeană să includeă gazele naturale în definiţia sa de investiţii sustenabile, argumentul fiind că dacă gazele ajută la renunţarea mai rapidă la cărbune, atunci ar trebui considerate verzi.

Este o prostie, susţine Andreas Hoepner, profesor la University College Dublin. „Nu este necesar ca gazele să fie declarate verzi, pentru că în mod clar, ştiinţific, acestea nu sunt verzi. Le foloseşti în continuare pentru că ai nevoie de ele, dar nu le declari verzi pentru chiar a le subvenţiona şi posibil a le menţine mai mult decât ar trebui“.

#britanici #gaze #europeni #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.