Bugetul gazier al lui Putin s-a dezumflat de patru ori, după renunțarea Europei la metanul rusesc

Încercarea eșuată de a îngheța Europa, care a privat Rusia de o piață cheie a gazelor naturale, a prăbușit veniturile din gaze ale bugetului federal.

Conform rezultatelor primului trimestru, trezoreria federală a primit doar 114 miliarde de ruble drept taxe la exporturile de gaze. Comparativ cu ianuarie-martie 2023, veniturile din exporturile de gaze naturale au scăzut cu încă 17%, sau 24 de miliarde de ruble, iar în comparație cu aceeași perioadă din 2022, acestea s-au prăbușit de 4,4 ori, reiese din datele citate de experții de la Gaidar Institut.

În termeni monetari ajustați la inflație, întreruperea gazelor către clienții europeni ai Gazprom a privat trezoreria de 418 miliarde de ruble în venituri trimestriale – o sumă care este egală cu 1,9% din PIB-ul național și aproape dublu față de bugetele anuale ale marilor regiuni rusești, cum ar fi Regiunea Leningrad (226 miliarde de ruble) sau Primorsky Krai (238 miliarde de ruble).

Volumul total al veniturilor din petrol și gaze ale trezoreriei federale în primul trimestru a atins 3,087 trilioane de ruble și aproape sa dublat nivelurile de anul trecut (1,644 trilioane de ruble). Cu toate acestea, acest lucru se explică în întregime prin impozitele pe producția de petrol: veniturile din impozitele de extracție a mineralelor petroliere au crescut cu 98% – cu 1.282, la 2.541 trilioane de ruble.

Veniturile din exportul de gaze, între timp, s-au apropiat de valorile minime pentru 6 ani din statisticile disponibile ale Ministerului Finanțelor: sume comparabile – puțin mai mult de 100 de miliarde de ruble în medie pe trimestru – au fost primite de trezorerie doar în perioada pandemiei din 2020, când prețurile gazelor în Europa au scăzut la minim, iar spațiile de depozitare au fost pline din cauza lipsei cererii.

Întrerupând livrările către majoritatea țărilor europene, Gazprom și-a pierdut cea mai mare piață de vânzare, cu care construia legături de zeci de ani. Anul trecut, exporturile sale s-au ridicat la doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai mic din 1985. Față de 2022 (100,9 miliarde de metri cubi), care a devenit deja cel mai rău an pentru companie din întreaga sa istorie, volumul de gaz pompat în străinătate a scăzut cu încă o treime. Iar în comparație cu nivelurile de dinainte de război (185 de miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au prăbușit de trei ori.

Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi minimă în cei 34 de ani de existență a companiei.

Potrivit raportului RAS al Gazprom, anul trecut veniturile sale au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar activitatea de bază – producția și vânzările de gaze – a devenit neprofitabilă. A adus companiei pierderi de 291 de miliarde de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.

#Europa #Dacia #Moldova