Bugetul sângerează! Moldova începe anul 2025 cu un deficit de peste 3 miliarde de lei

Execuția bugetului de stat în primele două luni ale anului 2025 s-a soldat cu un deficit de 3,079 miliarde de lei, evidențiind decalajul între venituri și cheltuieli.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 10,226 miliarde de lei, dintre care cea mai mare parte – 10,168 miliarde de lei – au fost venituri generale și colectate, în timp ce doar 57,6 milioane de lei au provenit din proiecte finanțate din surse externe.

Pe de altă parte, cheltuielile și activele nefinanciare ale bugetului s-au ridicat la 13,305 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,4% comparativ cu perioada similară a anului trecut – adică cu 1,139 miliarde de lei mai mult.

Deficitul de peste 3 miliarde de lei a fost finanțat preponderent din surse interne, în sumă de 3,367 miliarde de lei. În schimb, sursele externe au înregistrat un sold negativ de -251,7 milioane de lei, iar modificarea soldului mijloacelor bănești a contribuit negativ cu -36,2 milioane de lei.

La finalul lunii februarie 2025, soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat s-au cifrat la 6,138 miliarde de lei, din care aproape 894 milioane de lei sunt legate de proiecte finanțate din surse externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.