BNM vrea să sperie cu dobânzi mari, dar moldovenii râd și iau credite, iar Guvernul e sufocat de dobânzi

28 Mart. 2025, 16:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2025, 16:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ultima înăsprire a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a lovit cel mai puternic în buzunarul Guvernului, care a fost nevoit să se împrumute la costuri mai ridicate. În schimb, impactul asupra populației a fost mult mai temperat: creditele de consum au continuat să fie accesate fără dificultăți, iar creditele ipotecare s-au ieftinit ușor, în pofida unei ușoare scăderi de volum determinată de prețurile ridicate la apartamente.

„Cred că faza critică a crizei a fost trecută. Revenim la normalitate. Asta înseamnă accelerarea tuturor proceselor de creditare”, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, difuzată vineri, 28 martie.

Expertul a trecut în revistă principalele decizii și efecte ale BNM în contextul inflației fluctuante: dacă în decembrie 2023 inflația anuală era de 4,2%, în ianuarie 2025 a urcat la 9,1%, iar în februarie s-a temperat la 8,6%. Această accelerare a determinat BNM să majoreze rata de bază la 6,5% în primele luni din 2025, o creștere cu 80,6% față de nivelul din decembrie 2024.

„BNM a acționat pentru a calma valurile inflaționiste, dar a fost ajutată și de sprijinul european, inclus în tarifele la căldură și energie. Dacă situația rămâne stabilă, rata de bază ar putea scădea în două-trei luni”, a afirmat Ioniță.

Depozitele s-au scumpit, moldovenii au început să economisească
Potrivit economistului, politica BNM a reușit să stimuleze economisirea: dobânzile la depozite în lei pentru persoanele fizice au crescut semnificativ, iar volumul total al depozitelor noi a atins 3,5 miliarde lei doar în februarie 2025 – un record pentru început de an.

„Chiar avem în ultimele trei luni o activizare a moldovenilor de a face depozite. Politica BNM a funcționat în această privință”, susține Ioniță. Totuși, înclinația spre economii rămâne slabă comparativ cu nivelul creditării: economiile nete sunt de circa 41,8 miliarde lei.

Analiza arată că dobânda medie la creditele de consum în lei s-a menținut relativ constantă, la 10,6% în februarie 2025, în scădere față de vârful de 16,4% din 2023. În ciuda înăspririi politicii monetare, cererea pentru credite de consum a crescut: în februarie 2025 s-au acordat 221 mii de credite, în creștere față de 208 mii în trimestrul IV din 2024.

Valoarea creditelor noi de consum în primele două luni din 2025 a fost de 3,5 miliarde lei, iar ponderea acestora în PIB a ajuns la un maxim istoric de 4,7%. „Asupra creditelor de consum înăsprirea BNM nu a influențat”, conchide Ioniță.

Creditele ipotecare: mai ieftine, dar mai puține
Rata medie a dobânzii pentru creditele ipotecare a crescut ușor, de la 6,9% în decembrie 2024 la 7% în februarie 2025, însă rămâne mult sub valorile din 2022 (12,8%). Volumul total al creditelor ipotecare acordate în februarie 2025 a fost de 9,2 miliarde lei, iar numărul lor a ajuns la 8 mii în primele două luni.

„Avem o încetinire nesemnificativă a creditării din cauza creșterii prețurilor la imobile. Dobânzile nu sunt factorul principal în scăderea volumului”, explică expertul.

Deși BNM a înăsprit politica monetară pentru a controla inflația și a încuraja economisirea, efectele asupra creditării populației au fost minore. Creditele de consum rămân populare, iar cele ipotecare sunt influențate mai mult de prețurile din sectorul imobiliar decât de costul banilor. În schimb, Guvernul este cel care resimte cel mai acut costurile majorării dobânzilor.

„Dacă stabilitatea se menține, putem spera la o relaxare monetară în lunile următoare”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a cumpărat în trimestrul III din 2026 cel mai mic volum de gaze naturale pentru această perioadă din ultimii șapte ani, deși prețul de achiziție era sub media europeană. Acum, când economistul Veaceslav Ioniță estimează o scumpire de aproximativ 45% pe piața europeană, achizițiile riscă să devină mai costisitoare. Totuși, potrivit analizei sale, această evoluție nu ar trebui să provoace automat o majorare a tarifului pentru consumatori în această iarnă.

În cadrul emisiunii „Minut Economic”, economistul explică faptul că tariful actual include deja un preț prognozat de achiziție de aproximativ 17,05 lei pentru un metru cub. Acesta este apropiat de nivelul de 17,8 lei estimat în analiza sa pentru trimestrul IV.

În aceste condiții, Ioniță consideră că nu există suficiente motive economice pentru o majorare a tarifului doar în baza scumpirilor anticipate. Evaluarea trebuie să țină cont și de costurile totale recunoscute, volumele livrate și eventualele devieri tarifare. Prognoza sa rămâne însă condiționată de absența unui salt brusc și neprevăzut al prețurilor în decembrie.

Economistul atrage atenția asupra momentului în care au fost realizate achizițiile. În trimestrul III, Republica Moldova a procurat doar 30,2 milioane de metri cubi de gaze, cu aproximativ 41% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 71% sub volumul din trimestrul III al anului 2021.

Potrivit datelor prezentate de Ioniță, acesta este cel mai redus volum pentru trimestrul III din perioada 2020–2026. Spre comparație, achizițiile au constituit 105,2 milioane de metri cubi în 2021, 104,3 milioane în 2022 și 51 de milioane în 2025.

Reducerea s-a produs într-un trimestru în care prețul de achiziție al Republicii Moldova a fost cu 40 de bani pe metru cub sub reperul european. Economistul estimează că diferența a permis economisirea a aproximativ jumătate de milion de euro.

Ioniță precizează că volumele cumpărate într-un anumit trimestru pot depinde de consum, stocurile existente și calendarul contractelor. Totuși, în opinia sa, nivelul redus al achizițiilor într-o perioadă cu prețuri favorabile ridică întrebări privind eficiența acestora.

Pentru trimestrul IV din 2026, economistul estimează un preț mediu european de 17,8 lei pe metru cub, față de 12,3 lei în trimestrul precedent. Creșterea ar fi de aproximativ 45%. Acest reper nu reprezintă însă automat prețul pe care îl va plăti Republica Moldova, costul efectiv fiind determinat de contractele și condițiile achizițiilor.

În ansamblu, Ioniță apreciază că în 2026 prețurile de achiziție ale Republicii Moldova s-au apropiat de media europeană, după trei ani în care acestea au fost, în majoritatea trimestrelor, mai ridicate.

Conform estimărilor sale, în perioada 2023–2025, țara a plătit cu aproximativ 350 de milioane de euro mai mult decât ar fi costat aceleași volume la prețul european de referință. În primul trimestru din 2023, de exemplu, prețul de achiziție era de 20,5 lei pe metru cub, comparativ cu un reper european de 11,5 lei.

Concluzia economistului este că alinierea la prețurile europene reprezintă un progres, însă eficiența aprovizionării depinde și de volumele cumpărate și de momentul achizițiilor.