Bula războiului s-a spart: economia lui Putin intră în depresie

27 Aug. 2025, 19:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Aug. 2025, 19:26 // Actual //  Ursu Victor

Prognoza de creștere a economiei ruse pentru 2025 a fost revizuită brusc în scădere, a anunțat ministrul de finanțe Anton Siluanov la o ședință cu Vladimir Putin. Estimarea Ministerului Economiei arată că PIB-ul va crește doar cu 1,5%, față de 2,5% cât se anticipa anterior. Prin comparație, anul trecut economia avansase cu 4,1%.

Șeful guvernului pe sector industrial, Denis Manturov, a menționat că dinamica industriei non-energetice s-a redus de la 8,5% în 2024 la 4,2% în primele luni din 2025 și ar putea ajunge la doar 3% la sfârșit de an. Creșterea generală a producției industriale este estimată la 2%, de peste două ori mai mică decât în anii precedenți.

Potrivit oficialilor ruși, frânarea economiei este cauzată de politica monetară restrictivă a Băncii Centrale, care a majorat semnificativ rata de bază pentru a opri inflația alimentată de cheltuielile masive pentru armată și armament – peste 20 de trilioane de ruble în ultimii trei ani.

În prima jumătate a anului 2025, economia rusă a crescut cu doar 1,2%, iar în trimestrul II – cu 1,1%. Ritmul industriei s-a înjumătățit, iar creșterea salariilor reale a scăzut la 3,8%, față de 9,7% în 2024. FMI estimează că PIB-ul Rusiei va crește doar cu 0,9% în 2025 – de trei ori mai lent decât economia mondială și de cinci ori mai lent decât cea a Chinei.

Analiștii internaționali avertizează că efectele războiului, sancțiunile occidentale, lipsa forței de muncă și dobânzile ridicate împing Rusia spre recesiune. Bloomberg notează pierderi masive în minerit, petrol și metalurgie, iar fabricile auto trec la săptămâni de lucru reduse din lipsă de cerere, generând șomaj ascuns pentru circa 200.000 de persoane.

„Vedem tot mai multe semne ale unei aterizări dure în sectoare-cheie”, afirmă Anton Tabah, economist-șef la „Expert RA”. La rândul său, Sofia Doneț de la „T-Investiții” avertizează că economia rusă ar putea traversa o „iarnă” prelungită până în 2026–2027, înainte de a-și reveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!