Bulgaria a redus consumul de gaz natural cu 24%

Bulgaria a redus consumul de gaz natural cu aproape un sfert în ultimele şase luni, a anunţat Comisia Europeană.

Executivul comunitar a propus luni prelungirea cu un an, până în martie 2024, a reducerii voluntare a cererii de gaze cu 15%, pe care statele membre o aplică de vara trecută ca măsură de urgenţă în contextul crizei energetice. Bruxelles consideră că, dacă se va continua cu încercarea de reducere a consumului de gaze cu o medie de 15% faţă de nivelurile normale, asta va ajuta atât la garantarea securităţii energetice, cât şi la diminuarea volatilităţii preţurilor.

În perioada august 2022 – ianuarie 2023, consumul de gaze naturale în Bulgaria a scăzut cu 23,9% faţă de nivelul mediu din ultimii cinci ani. Cea mai mare economie a fost înregistrată în octombrie (un declin al consumului de 32,7%) şi ianuarie (-29,4%).

Singura lună când Sofia a deviat de la măsurile voluntare de reducere cu 15% a consumului de gaze naturale introduse de UE a fost în august (un declin al consumului de 14,9%).

În perioada august 2022 – ianuarie 2023, cele mai mari reduceri ale consumului de gaze naturale au fost în Finlanda (58,5%), Lituania (40,5%) şi Suedia (40,2%). În schimb, cinci ţări nu au atins obiectivul european de 15%: Irlanda (0,3%), Slovacia (4,6%), Malta (12,1%), Spania (13,7%) şi Slovenia (14,2%).

În general, la nivelul UE, cererea de gaze a scăzut cu 19% în perioada august 2022 – ianuarie 2023, sau cu 41,5 miliarde metri cubi, faţă de nivelul mediu din ultimii cinci ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz natural #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.