A fost lansat procesul de elaborare a strategiei de educație financiară din Republica Moldova

22 Mart. 2023, 16:57
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
22 Mart. 2023, 16:57 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Primul forum de educație financiară, organizat la Chișinău de Banca Națională a Moldovei (BNM), a creat o platformă de discuții între oficiali, parteneri externi și societatea civilă și a lansat, totodată, procesul de elaborare a strategiei de educație financiară din Republica Moldova.

În deschiderea reuniunii, vorbitorii au remarcat importanța educației financiare în sprijinul cetățenilor care să își gestioneze corect resursele și dezvoltării unei economii puternice. În acest sens, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a îndemnat autoritățile și societatea civilă să își unească eforturile.

„Educația financiară a devenit indispensabilă vieții moderne. Strategia va sistematiza acțiunile autorităților și cetățenilor menite să ducă spre o astfel de societate, va instituționaliza instruirea în domeniul financiar, va permanentiza discuția pe teme financiare, ca să ajutăm cetățenii să facă față dilemelor legate de bani, iar economia  să devină mai puternică și mai atractivă pentru investiții,” a spus Octavian Armașu.

La eveniment a participat și și Dorin Recean care a subliniat că educația financiară este determinantă în dezvoltarea tinerei generații și a spiritului antreprenorial.

„Este necesar să promovăm educația financiară încă din școală, în rândul elevilor, apoi la universitate, dar și în cadrul băncilor unde oamenii se adresează să-și deschidă un cont… Este nevoie de educație financiară pentru a progresa, pentru a crea o clasă antreprenorială care să știe ce este o resursă și să înțeleagă cum să o folosească eficient. Nu este ușor, iar cunoștințele financiare dau sustenabilitate,” a spus premierul Dorin Recean.

 La rândul lui, Radu Marian, președinte al Comisiei parlamentare  economie, buget și finanțe a subliniat că educația financiară  „este cheia prosperității”.

„Cetățenii trebuie să știe ce sunt banii, creditele, datoriile, cum funcționează taxele și impozitele. Mulți dintre locuitorii Republicii Moldova au trăit în condițiile unei economii centralizate, acum trebuie ajutați să treacă prin această transformare. Inițiativa personală trebuie promovată. Acum, cetățeanul se află în centrul economiei, nu guvernul”, a declarat Radu Marian.

Prezent la eveniment, în cadrul vizitei sale oficiale în Republica Moldova, guvernatorul Lietuvos Bankas, Gediminas Šimkus,  a menționat că banca centrală a Lituaniei și-a făcut obiectiv strategic din educația financiară și a felicitat BNM că și-a trasat, la rândul ei, o astfel de prioritate.

„Abordarea educației financiare reprezintă un aspect holistic. Deci avem nevoie ca toate instituțiile să lucreze din acest punct de vedere – ministere, bănci  – și cred că o situație similară este și în Moldova. Alfabetizarea financiară este o sarcină mare și dificilă,” a spus Gediminas Šimkus.

Reprezentantul FMI în Republica Moldova, Rodgers Chawani, precizează că educația financiară sporește bunăstarea populației, fortifică stabilitatea financiară a statului și îmbunătățește politicile publice.

„Educația financiară este o cale directă spre bunăstarea financiară. Gândiți-vă la cei 6% dintre cetățenii moldoveni care nu au niciun cont bancar. Indiferența duce la crize financiare. Trebuie să le vorbim oamenilor despre cum să se împrumute și cum să investească în mod competent,” a menționat oficialul FMI.

Inguna Dobraja, reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, afirmă, la rândul ei, că educația financiară contribuie la stabilitatea financiară a țării.

„Doar 8% dintre moldoveni economisesc sub formă de investiții. Această cifră trebuie să crească. Dacă consumatorii vor avea cunoștințe financiare, ei vor lua deciziile corecte și vor fi încrezători în subiectele financiare. Toate acestea vor contribui la stabilitatea financiară,” a punctat oficiala Băncii Mondiale.

De asemenea, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, Steven Fisher, consideră că educația financiară este un subiect ce trebuie tratat cu seriozitate.

„Educația financiară a fost introdusă prima data în programa școlară în Anglia în anul 2014 și acum este predată în școala medie, fiind una din temele importante… În anul 2021, importanța educației financiare a fost subliniată în Strategia pentru bunăstare a țării și obiectivul acesteia este, ca până în anul 2030, adăugător, două milioane de copii să aibă acces la educația financiară,” a precizat Steven Fisher.

Laura HRUBY, șeful adjunct al misiunii și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, a menționat că țara sa susține, prin programe, inițiativele importante de fortificare a securității, iar educația financiară este un astfel de subiect:

„Guvernul Statelor Unite este angajat în promovarea educației și incluziunii financiare în Moldova și ne bucură parteneriatul cu Banca Națională a Moldovei, inclusiv prin intermediul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova”. Colaborarea noastră nu se limitează aici. Suntem în procesul de lansare a unei campanii naționale de educație financiară și vom începe în curând să lucrăm la dezvoltarea primei Strategii Naționale de Educație Financiară,” a spus Laura HRUBY.

Carmine Di Noia, directorul Departamentului pentru afaceri financiare și antreprenoriale al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a remarcat că Republica Moldova face un pas înainte în dezvoltarea Strategiei Naționale de Educație Financiară:

„O strategie națională este un instrument-cheie ce facilitează cooperarea dintre părțile interesate, în mod special atunci când aceasta beneficiază de o implicare puternică din partea sectorului public. Strategiile naționale au un scop și pot schimba lucrurile corespunzător prin modificarea obiceiurilor financiare ale cetățenilor, ajutându-i să preia controlul asupra propriilor finanțe și să își îmbunătățească bunăstarea financiară,” a spus Carmine Di Noia.

Partea oficială a reuniunii a fost urmată de trei sesiuni de dezbateri:

  1. Practici internaționale de educație financiară
  2. Rolul autorităților în procesul de educație financiară din Republica Moldova
  3. Rolul societății civile în procesul de educație  financiară din Republica Moldova

În cadrul acestor sesiuni, au fost abordate subiecte precum: importanța strategiei de educație financiară pentru bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea economică a țării, rezultatele educației financiare la nivel regional, colaborarea dintre instituțiile publice și cele private și contribuția ei la educația financiară, pregătirea tinerei generații pentru a se integra în economia de piață, educația financiară în instituțiile de învățământ și însemnătatea acesteia în era digitalizării.

Reuniunea a întrunit aproape 150 de participanți: oficiali din țara noastră și de peste hotare, experți economici, reprezentanți ai comunităților bancare și de învățământ, ai mediului de afaceri și ai societății civile.

Forumul a fost organizat în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară (Global Money Week 2023), la care până în prezent au aderat 176 de țări.

Realitatea Live

29 Feb. 2024, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
29 Feb. 2024, 17:57 // Actual //  Lupu Eduard

Mai ieftină, mai puțin reglementată, vinovată de „denaturarea concurenței”: carnea de pui ucraineană, importată în Uniune în cantitate dublă între 2021 și 2023, a devenit sperietoarea crescătorilor europeni. Puiul din est s-a aflat în vizorul demonstrațiilor recente ale fermierilor francezi, germani și polonezi și apare pe lista de nemulțumiri ale crescătorilor francezi în cadrul Salonului Agricol început sâmbătă, 24 februarie. Președintele Emmanuel Macron a anunțat chiar în februarie că dorește să „reglementeze” importurile de „carne de pasăre mult mai ieftină din Ucraina […], menținând în același timp un grad ridicat de solidaritate cu Kievul”, scrie publicația franceză de stânga Liberation, citată de Rador Radio România.

Cu toate acestea, Parisul nu poate face mare lucru: problema este una eminamente europeană. În urma agresiunii ruse în Ucraina, Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mai 2022 un regulament prin care se stabilește liberalizarea comerțului cu Kievul, ridicând temporar taxele vamale la importurile de mărfuri ucrainene în UE – carne de pasăre, ouă, zahăr, oleaginoase sau cereale. Bruxelles-ul dorește astfel să „susțină economia ucraineană într-un mod semnificativ”, invazia rusă „slăbind serios capacitatea Ucrainei de a desfășura comerț cu restul lumii”. În timp ce armata ucraineană suferă mai multe eșecuri pe front, iar campania pentru alegerile europene începe sub presiunea fermierilor furioși din întreaga Uniune, Parlamentul trebuie să voteze în săptămânile următoare prelungirea acestei măsuri cu încă un an, până în iunie 2025.

„Decalaj de competitivitate”

„Când UE a ridicat taxele vamale, i-am avertizat că lucrurile se vor degrada în piață”, amintește Jean-Michel Schaeffer, crescător de păsări din Alsacia, președintele Asociației Naționale Interprofesionale a Crescătorilor de Păsărilor (Anvol) și unul dintre reprezentanții sectorului în cadrul Copa-Cogeca, cea mai mare uniune de fermieri și cooperative agricole de la nivel european. Și chiar așa s-a întâmplat: de la aproximativ 90.000 de tone importate anual înainte de război [mai exact 102.000 de tone în 2021, nota editorului], s-a ajuns la circa 230.000 de tone în 2023. Acest lucru perturbă inevitabil relațiile comerciale: în negocieri ni se amintește mereu care este cel mai mic preț”. Crescătorul estimează că un pui costă în jur de 3,20 euro pentru a fi produs in Ucraina, față de 7 euro în UE. „Nu avem aceleași standarde, ceea ce creează o diferență de competitivitate”, spune el.

Costul producerii unui pui este legat în principal de hrana acestuia, iar Ucraina are acasă volume mari de cereale. „Decalajul de competitivitate cu noi s-a extins și mai mult de la începutul războiului, când ucrainenii nu și-au mai putut exporta cerealele și, prin urmare, au fost ieftine pentru ei, în timp ce la noi, prețul îngrășământului pentru cultivarea cerealelor care ar trebui să hrănească păsările a crescut vertiginos odată cu creșterea prețurilor la gaze”, explică Paul-Henri Lava, de la Avec, asociația care reprezintă sectorul avicol din Bruxelles. „Astăzi, costurile lor de producție sunt cu cel puțin 40% mai mici decât ale noastre”.

Până în acest moment, impactul creșterii importurilor ucrainene de păsări pe piața europeană este greu de măsurat: prețul mediu pe tonă de carne de pasăre din UE, unul dintre cei mai mari producători și exportatori mondiali, este încă unul bun. Puii ucraineni importați în Uniune nu cântăresc foarte mult în comparație cu cele 13 milioane de tone produse în fiecare an de cei douăzeci și șapte (Polonia, Germania și Franța în frunte). „Când Comisia ne spune că nu vede niciun faliment sau încetare de activitate în sector, le spunem că atunci când vom începe să le vedem, va fi prea târziu”, replică Paul-Henri Lava.

Gripa aviară, devastatoare

Importurile din Ucraina nu concurează cu „puiul de duminică” din hala de păsări din piață, ci cu sectorul cărnii prelucrate – piept de pui, file de pui sau chiar carne procesată pentru preparate, alimente congelate sau catering, care sunt mai scumpe per kilogram decât un pui întreg. Acest sector, care a cunoscut o creștere puternică în ultimii treizeci de ani, reprezintă acum majoritatea cărnii de pasăre consumată în Europa. În acest segment, care e și cel mai profitabil, Ucraina s-a instalat confortabil, preluând din cota de piață a Marii Britanii, iar acum se impune în spatele Braziliei, pe locul doi al celor mai mari exportatori de carne de pasăre către Europa. Și dacă mărfurile ucrainene au în UE prețuri semnificativ mai mici decât tarifele europene, acestea sunt, de asemenea, mai mici și în comparație cu alte țări terțe.

Dar, din nou, este dificil de măsurat impactul real: „Din motive de confidențialitate a negocierilor, operatorii nu divulgă prețurile pe care le negociază cu clienții lor”, recunoaște Paul-Henri Lava care, în încercarea de a convinge Comisia de urgența situației, se concentrează pe creșterea importurilor de păsări ucrainene. „Cifrele vorbesc de la sine. Un crescător european produce un pui doar dacă poate vinde fileurile, deoarece de aici face bani. Deci, de fiecare dată când importăm două fileuri de pui dintr-o țară terță, dispare un pui produs în UE.”

Continentul european a cunoscut, în 2021 și 2022, cea mai devastatoare epidemie de gripă aviară din istoria sa. Aproximativ 50 de milioane de păsări de curte au fost sacrificate din ferme infectate cu virus de pe tot continentul. De-a lungul acestor ani, creșterea importurilor de păsări din țări non-UE a coincis cu scăderea producției cauzată de epizootie, care a fost compensată parțial.

„Deoarece sezonul actual de gripă aviară este semnificativ mai puțin sever, producția de păsări de curte din Uniune a început să crească din nou și aici se află problema”, explică o sursă din cadrul Comisiei. Acum se simte o concurență în cadrul Uniunii între producătorii europeni, care au mai deja multă producție de oferit, și importurile care, între timp, au preluat o cotă de piață. Și având în vedere diferența de preț, pentru un distribuitor care s-a obișnuit să se aprovizioneze dintr-o sursă ucraineană este nevoie de multă persuasiune pentru a-l face să revină la producția comunitară.”

Mastodont avicol

În paralel cu principalele culturi de cereale, Ucraina s-a concentrat pe creșterea păsărilor încă de la sfârșitul anilor 1990, structurată la fel ca restul agriculturii sale. Pe de o parte, o multitudine de ferme mici, iar pe de altă parte, o mână de producători foarte mari care concentrează cea mai mare parte a producției. Cum ar fi grupul avicol Myronivskyi Hliboprodukt (MHP). Acest mastodont avicol de creștere intensivă este astăzi ținta furiei fermierilor europeni, chiar mai mult decât cerealele ucrainene.

Aceștia denunță faptul că MHP își are sediul într-un paradis fiscal (Cipru), beneficiază de multiple subvenții sau împrumuturi publice (câteva sute de milioane de dolari acordate în ultimii ani de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). MHP este deținut de oligarhul ucrainean Iurii Kosiuk, cotat cu cea de-a zecea avere a țării. MHP controlează peste 70% din piața avicolă ucraineană și a candidat o dată pentru preluarea grupului Breton Doux, potrivit unei note a Departamentului Agriculturii al SUA. Grupul deține toate verigile din lanțul de producție, de la incubatoare până la abatoare, și produce 300 de milioane de pui pe an.

Jucătorii europeni ai sectorului sunt deja familiarizați cu un precedent, orchestrat de MHP. Gigantul avicol ucrainean a inventat o tranșă de pui, supranumită „cutia batman” – piept de pui pe care este lăsată o parte din aripă – care a permis importatorilor acestei tranșe unice să nu se încadreze în nicio categorie impozitată în UE, ca parte a acordului de asociere cu Ucraina semnat în 2014. Ceea ce i-a permis, timp de câțiva ani, să-și crească considerabil exporturile de piept de pui, scutite astfel de taxe vamale.

MHP nu este singurul care profită de situație. Din cele 20.000 de tone de pui ucrainean care ajung în UE în medie în fiecare lună, aproximativ 60% sunt importate de Olanda. În mare parte de grupul olandez Jan Zandbergen, unul dintre cei mai mari importatori de carne de pasăre din Europa. În principal file de pui de la partenerul MHP, așa cum este indicat pe site-ul său. Grupul ucrainean a instalat chiar și un abator în Țările de Jos, pentru a „garanta termene de livrare cât mai scurte”.

O organizație care estompează liniile cu privire la originea păsărilor de curte. „Deși este posibil să știm cu precizie care țări europene importă carne de pui din Ucraina folosind datele vamale, pare mai dificil de urmărit apoi fluxurile intra-europene și eventualele reexporturi de produse din Ucraina între țările europene, mai ales dacă există procesare de produsele”, confirmă FranceAgriMer într-un e-mail către Libération. Obligația de a eticheta carnea cu mențiunea de origine în UE se referă doar la produsele de pasăre neprelucrate proaspete și congelate. Nuggets, preparatele care conțin carne de pasăre sau pui șnițel în sandvișuri sau în salatele din supermarketuri nu sunt supuse acestei obligații.

“Frânare de urgență”

Pe lângă Țările de Jos, care este o poartă importantă pentru găinile ucrainene, Ungaria, Slovacia, Polonia și România sunt, de asemenea, importatori majori de carne de pui ucraineană. Spre marea consternare a industriei avicole europene, care a făcut totul în ultimele luni pentru a convinge Bruxelles-ul să încetinească aceste transporturi. Pe 31 ianuarie, Comisia Europeană a încercat un act de echilibru între solidaritatea cu Ucraina și protecția fermierilor din cele douăzeci și șapte de state membre. Acesta recomandă cu tărie reînnoirea măsurilor de scutire de taxe vamale la importurile agricole din Ucraina până în iunie 2025, dar propune combinarea regulamentului cu „măsuri de salvgardare”. O „frână de urgență” pentru produsele „sensibile” – păsări de curte, ouă și zahăr – care ar consta în reimpunerea taxelor vamale dacă volumul importurilor depășește nivelurile medii observate în 2022 și 2023. Propunerea este în discuție în Parlamentul European, care trebuie să voteze înainte de 22 aprilie, din cauza alegerilor europene.

Organizațiile agricole europene, care au salutat posibilitatea unei plafonări, au criticat excluderea cerealelor și a semințelor oleaginoase din acest mecanism și au cerut să se ia ca referință media anilor 2021 și 2022, când nivelurile de importuri erau mai scăzute. Mai ales că, dincolo de carnea de pui din Ucraina, piața europeană importă și peste 500.000 de tone pe an de carne de pui din Brazilia, la care ar trebui adăugate încă 180.000 de tone din America Latină, în cadrul acordului de liber schimb UE-Mercosur.

Cu mai puțin de patru luni înainte de alegerile europene, problemele agricole legate de războiul din Ucraina, măsurile de combatere a schimbărilor climatice sau chiar acordurile de liber schimb sunt extrem de inflamabile. În toată Europa, politicienii știu acest lucru și recrutează candidați din lumea agricolă pentru a-și forma listele, în special de dreapta și de extrema dreaptă. „Acesta este un subiect foarte sensibil și ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca argumentele noastre să fie folosite de pro-ruși sau să alimenteze extrema dreaptă. Noi condamnăm agresiunea rusă în Ucraina și sprijinim orice acțiune colectivă pentru a ajuta această țară”, insistă Paul-Henri Lava, de la lobby-ul Avec.

„Pur și simplu credem că este nedrept, și chiar contraproductiv să sprijinim Ucraina, ca sectorul nostru să suporte o parte atât de mare din povară”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău