A fost lansat procesul de elaborare a strategiei de educație financiară din Republica Moldova

Primul forum de educație financiară, organizat la Chișinău de Banca Națională a Moldovei (BNM), a creat o platformă de discuții între oficiali, parteneri externi și societatea civilă și a lansat, totodată, procesul de elaborare a strategiei de educație financiară din Republica Moldova.

În deschiderea reuniunii, vorbitorii au remarcat importanța educației financiare în sprijinul cetățenilor care să își gestioneze corect resursele și dezvoltării unei economii puternice. În acest sens, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a îndemnat autoritățile și societatea civilă să își unească eforturile.

„Educația financiară a devenit indispensabilă vieții moderne. Strategia va sistematiza acțiunile autorităților și cetățenilor menite să ducă spre o astfel de societate, va instituționaliza instruirea în domeniul financiar, va permanentiza discuția pe teme financiare, ca să ajutăm cetățenii să facă față dilemelor legate de bani, iar economia să devină mai puternică și mai atractivă pentru investiții,” a spus Octavian Armașu.

La eveniment a participat și și Dorin Recean care a subliniat că educația financiară este determinantă în dezvoltarea tinerei generații și a spiritului antreprenorial.

„Este necesar să promovăm educația financiară încă din școală, în rândul elevilor, apoi la universitate, dar și în cadrul băncilor unde oamenii se adresează să-și deschidă un cont… Este nevoie de educație financiară pentru a progresa, pentru a crea o clasă antreprenorială care să știe ce este o resursă și să înțeleagă cum să o folosească eficient. Nu este ușor, iar cunoștințele financiare dau sustenabilitate,” a spus premierul Dorin Recean.

La rândul lui, Radu Marian, președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a subliniat că educația financiară „este cheia prosperității”.

„Cetățenii trebuie să știe ce sunt banii, creditele, datoriile, cum funcționează taxele și impozitele. Mulți dintre locuitorii Republicii Moldova au trăit în condițiile unei economii centralizate, acum trebuie ajutați să treacă prin această transformare. Inițiativa personală trebuie promovată. Acum, cetățeanul se află în centrul economiei, nu guvernul”, a declarat Radu Marian.

Prezent la eveniment, în cadrul vizitei sale oficiale în Republica Moldova, guvernatorul Lietuvos Bankas, Gediminas Šimkus, a menționat că banca centrală a Lituaniei și-a făcut obiectiv strategic din educația financiară și a felicitat BNM că și-a trasat, la rândul ei, o astfel de prioritate.

„Abordarea educației financiare reprezintă un aspect holistic. Deci avem nevoie ca toate instituțiile să lucreze din acest punct de vedere – ministere, bănci – și cred că o situație similară este și în Moldova. Alfabetizarea financiară este o sarcină mare și dificilă,” a spus Gediminas Šimkus.

Reprezentantul FMI în Republica Moldova, Rodgers Chawani, precizează că educația financiară sporește bunăstarea populației, fortifică stabilitatea financiară a statului și îmbunătățește politicile publice.

„Educația financiară este o cale directă spre bunăstarea financiară. Gândiți-vă la cei 6% dintre cetățenii moldoveni care nu au niciun cont bancar. Indiferența duce la crize financiare. Trebuie să le vorbim oamenilor despre cum să se împrumute și cum să investească în mod competent,” a menționat oficialul FMI.

Inguna Dobraja, reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, afirmă, la rândul ei, că educația financiară contribuie la stabilitatea financiară a țării.

„Doar 8% dintre moldoveni economisesc sub formă de investiții. Această cifră trebuie să crească. Dacă consumatorii vor avea cunoștințe financiare, ei vor lua deciziile corecte și vor fi încrezători în subiectele financiare. Toate acestea vor contribui la stabilitatea financiară,” a punctat oficiala Băncii Mondiale.

De asemenea, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, Steven Fisher, consideră că educația financiară este un subiect ce trebuie tratat cu seriozitate.

„Educația financiară a fost introdusă prima data în programa școlară în Anglia în anul 2014 și acum este predată în școala medie, fiind una din temele importante… În anul 2021, importanța educației financiare a fost subliniată în Strategia pentru bunăstare a țării și obiectivul acesteia este, ca până în anul 2030, adăugător, două milioane de copii să aibă acces la educația financiară,” a precizat Steven Fisher.

Laura HRUBY, șeful adjunct al misiunii și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, a menționat că țara sa susține, prin programe, inițiativele importante de fortificare a securității, iar educația financiară este un astfel de subiect:

„Guvernul Statelor Unite este angajat în promovarea educației și incluziunii financiare în Moldova și ne bucură parteneriatul cu Banca Națională a Moldovei, inclusiv prin intermediul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova”. Colaborarea noastră nu se limitează aici. Suntem în procesul de lansare a unei campanii naționale de educație financiară și vom începe în curând să lucrăm la dezvoltarea primei Strategii Naționale de Educație Financiară,” a spus Laura HRUBY.

Carmine Di Noia, directorul Departamentului pentru afaceri financiare și antreprenoriale al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a remarcat că Republica Moldova face un pas înainte în dezvoltarea Strategiei Naționale de Educație Financiară:

„O strategie națională este un instrument-cheie ce facilitează cooperarea dintre părțile interesate, în mod special atunci când aceasta beneficiază de o implicare puternică din partea sectorului public. Strategiile naționale au un scop și pot schimba lucrurile corespunzător prin modificarea obiceiurilor financiare ale cetățenilor, ajutându-i să preia controlul asupra propriilor finanțe și să își îmbunătățească bunăstarea financiară,” a spus Carmine Di Noia.

Partea oficială a reuniunii a fost urmată de trei sesiuni de dezbateri:

Practici internaționale de educație financiară
Rolul autorităților în procesul de educație financiară din Republica Moldova
Rolul societății civile în procesul de educație financiară din Republica Moldova

În cadrul acestor sesiuni, au fost abordate subiecte precum: importanța strategiei de educație financiară pentru bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea economică a țării, rezultatele educației financiare la nivel regional, colaborarea dintre instituțiile publice și cele private și contribuția ei la educația financiară, pregătirea tinerei generații pentru a se integra în economia de piață, educația financiară în instituțiile de învățământ și însemnătatea acesteia în era digitalizării.

Reuniunea a întrunit aproape 150 de participanți: oficiali din țara noastră și de peste hotare, experți economici, reprezentanți ai comunităților bancare și de învățământ, ai mediului de afaceri și ai societății civile.

Forumul a fost organizat în cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară (Global Money Week 2023), la care până în prezent au aderat 176 de țări.

#strategie #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.