Țara care a avut o creștere istorică a populației în 2022. Ce prevede politica demografică a guvernului

23 Mart. 2023, 04:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2023, 04:14 // Actual //  bani.md

Populaţia Canadei a crescut în 2022 cu peste un milion de oameni pentru prima dată în istorie, a indicat miercuri, 22 martie, oficiul de statistică al Canadei, transmite Reuters.

Populaţia totală a Canadei a crescut cu cifra record de 1,05 milioane de oameni, ajungând la 39,57 milioane, pe parcursul a 12 luni până la 1 ianuarie 2023, iar 96% din această creştere vine ca urmare a migraţiei internaţionale, potrivit agenţiei.

Dacă acest trend s-ar menţine şi populaţia Canadei ar creşte cu o rată de 2,7% pe an, în circa 26 de ani ar ajunge să se dubleze, a notat oficiul de statistică. În prezent Canada îşi menţine poziţia ca ţara cu cea mai mare creştere demografică din G7.

Canada depinde de imigraţie pentru a-şi susţine economia, pe fondul îmbătrânirii demografice. Guvernul liberal al premierului Justin Trudeau a încurajat imigraţia de la venirea sa la putere, în 2015.

Ottawa a lansat, de asemenea, mecanisme speciale pentru a prelua temporar persoane afectate de crize ca războiul din Ucraina, instabilitatea din Afganistan sau recentele cutremure din Turcia şi Siria.

În 2022, Canada a primit 437.180 de imigraţi, iar numărul rezidenţilor nepermanenţi a crescut cu 607.782 persoane
Potrivit Ministerului canadian al imigraţiei, aceasta din urmă reprezintă aproape integral sursa creşterii mâinii de lucru, în condiţiile în care până în 2036 se prevede ca imigranţii să reprezinte 30% din populaţia Canadei, de la 20,7% în 2011.

În cadrul unui plan pe trei ani anunţat în noiembrie 2022, guvernul lui Trudeau vrea să continue creşterea obiectivelor de imigraţie anuală, astfel ca în anul în curs 465.000 de persoane să primească drept de şedere permanentă, iar în 2025 acest număr să ajungă la 500.000.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.