Bulgaria construieşte cel mai lung tunel din Balcani. Lucrările sunt realizate de o companie turcească

În Bulgaria au început lucrările de construcţii la cel mai lung tunel din Balcani. Tunelul va face legătura între capitala Sofia și oraşul-port staţiune de la Marea Neagră Burgas.

Tunelul străpunge stânca la 30 de kilometri de Sofia, într-o regiune muntoasă, şi va avea o lungime de 6,8 kilometri, scrie Euractiv.

Acesta va fi de două ori mai mare decât cel mai lung tunel în funcţiune din Bulgaria, cel din Kozniţa. Noul tunel face parte din proiectul mai cuprinzător de modernizare a rutei feroviare Tracia, legătura dintre capitală şi Bourgas. Magistrala este în construcţie de 15 ani. Speranţele sunt ca proiectul să fie finalizat până în 2030. Fondurile sunt furnizate prin programul operaţional UE pentru transporturi.

Contractul pentru construirea tunelului valorează 300 de milioane de euro, iar lucrările sunt efectuate de companii turcești implicate şi în construirea noului aeroport al Istanbulului.

Una dintre aceste firme, Cengiz, are experienţă în Bulgaria deoarece a participat la construirea secţiunii Lyulin, de 19 kilometri, a autostrăzii Struma care leagă Bulgaria de Grecia. Companiile turceși vor folosi muncitori turci, care au experienţă cu astfel de lucrări la ei în ţară.

În acest sens, Bulgaria a emis vize de lucru pentru 230 de ingineri turci, care au la dispoziţie 72 de luni pentru a-şi termina munca.

#balcani #tunel #cel mai lung #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.