Bursa Internațională a Moldovei, înregistrată oficial la ASP. Dorin Recean obține o nouă funcție

Bursa Internațională a Moldovei (BIM) a fost înregistrată oficial la Agenția Servicii Publice, marcând intrarea instituției într-o etapă instituțională, cu bază legală și mandat operațional pentru dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova.

Conducerea Bursei Internaționale a Moldovei este formată din echipa executivă și Consiliul de Administrație. Managementul executiv este asigurat de Veronica Aprintin, numită directoare generală, și de Andrian Iastremschi, director general adjunct. Aceștia sunt responsabili de coordonarea activității curente, dezvoltarea instituțională și pregătirea infrastructurii operaționale a bursei.

Structura de guvernanță strategică este asigurată de Consiliul de Administrație, care reunește reprezentanți ai acționarilor și un membru independent. Din Consiliu fac parte Paul Dogaru, reprezentant al Bursei de Valori București, Dorin Recean, fostul premier și actualul emisar special al Președintelui pentru dezvoltare și reziliență, care reprezintă Agenția Proprietății Publice, Alexandru Sonic, reprezentant al investitorilor din sectorul bancar, Andrei Plămădeală, reprezentant al investitorilor din sectorul non-creditar, precum și Dumitru Vicol, membru independent cu experiență internațională în piețe de capital.

Odată cu înregistrarea oficială și definirea completă a conducerii, Bursa Internațională a Moldovei intră într-o etapă de pregătire operațională. Prioritatea imediată o reprezintă obținerea licenței de operator de piață de la Comisia Națională a Pieței Financiare, dosarul urmând să fie depus până la 30 martie 2026.

Bursa Internațională a Moldovei este constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, având un acționariat format din instituții financiare și investitori strategici, inclusiv statul, prin Agenția Proprietății Publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.